Criză politică în Letonia: premierul își anunță demisia după ieșirea progresiștilor din coaliție și scandalul dronelor ucrainene
0Guvernul de coaliție din Letonia a căzut, iar premierul Evika Silina și-a anunțat demisia, într-un context tensionat, marcat de demiterea ministrului Apărării după prăbușirea a două drone ucrainene pe teritoriul țării şi de retragerea sprijinului politic pentru premier.
Premierul de centru-dreapta al Letoniei, Evika Siliņa, și-a anunțat joi, 14 mai, demisia, provocând căderea guvernului de coaliție aflat la putere din 2023 și deschizând o nouă perioadă de incertitudine politică într-un moment sensibil pentru statul baltic.
Decizia vine cu doar câteva luni înaintea alegerilor legislative din octombrie și pe fondul unui scandal politic legat de căderea unor drone ucrainene pe teritoriul Letoniei.
Anunțul a fost făcut chiar de Evika Siliņa, într-o conferință de presă susținută la Riga, potrivit Nexta.
„Îmi anunț demisia din postul de premier. Nu este o decizie ușoară, dar este una corectă”, a declarat Evika Siliņa.
„Cel mai important pentru mine este bunăstrarea letonilor şi securitatea ţării noastre (...). Suntem deplin conștienți de epoca în care trăim cu toți. Războiul brutal purtat de Rusia în Ucraina a modificat situaţia securității în întreaga Europă”, a adăugat ea.
Progresiștii s-au retras din coaliția de guvernare
Poziția Evikăi Siliņa devenise tot mai fragilă în ultimele zile, iar situația politică s-a deteriorat rapid după ce unul dintre partenerii de coaliție și-a retras sprijinul parlamentar.
Miercuri, partidul de stânga Progresiștii (Progresīvie), formațiune social-democrată și proeuropeană, a anunțat că părăsește coaliția guvernamentală, lăsând executivul fără majoritate în Saeima, parlamentul unicameral al Letoniei.
Formațiunea și-a justificat decizia prin conflictul deschis cu premierul în jurul demiterii ministrului Apărării, Andris Spruds, membru al partidului, după ce Evika Silina a cerut înlăturarea acestuia din cauza unei serii de incidente provocate de drone ucrainene care au pătruns pe teritoriul leton.
În lipsa celor nouă parlamentari ai Progresiștilor, guvernul condus de Noua Unitate, partidul de centru-dreapta al premierului, a rămas cu doar 41 din cele 100 de mandate parlamentare, în timp ce opoziția controlează 47 de locuri.
În acest context, poziția premierului a devenit practic imposibil de susținut politic.
Președintele Letoniei începe consultările pentru formarea unui nou guvern
În paralel, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care are atribuția constituțională de a desemna un nou șef al guvernului, a anunțat că va începe vineri, 15 mai, consultări cu toate partidele reprezentate în parlament. Șeful statului a transmis încă de miercuri că a luat act de situația politică și va încerca să identifice o formulă capabilă să asigure stabilitatea executivă înaintea scrutinului parlamentar din toamnă.
Dronele ucrainene, „detonatorul” crizei politice
Criza politică a fost alimentată de o serie de incidente de securitate care au scos la iveală vulnerabilități ale sistemului de apărare aeriană al Letoniei.
La 7 mai, două drone ucrainene au traversat frontiera rusă și au ajuns pe teritoriul leton, cel mai probabil după ce sistemele lor de navigație au fost perturbate de apărarea antiaeriană rusă. Una dintre drone a lovit o instalație de depozitare petrolieră din regiunea Rezekne, în estul țării, provocând un incendiu care a fost stins rapid de pompieri.
Un incident similar a avut loc și pe 25 martie, când o altă dronă ucraineană s-a prăbușit pe teritoriul Letoniei.
Deși aceste evenimente nu s-au soldat cu victime și nici cu pagube materiale importante, ele au ridicat semne de întrebare serioase privind capacitatea autorităților letone de a detecta și neutraliza aparatele de zbor înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul țării.
În urma scandalului, premierul Evika Siliņa a cerut demisia ministrului Apărării, Andris Spruds, considerând că modul în care au fost gestionate incidentele a afectat încrederea publică în sistemul de securitate.
Ministrul a rezistat inițial presiunilor, susținut de propriul partid, care a acuzat-o pe șefa guvernului că încearcă să-l transforme într-un „țap ispășitor”, însă, în cele din urmă, el și-a prezentat demisia luni.
Tensiunile s-au amplificat și după ce premierul a propus ca succesorul lui Spruds să fie un militar, idee respinsă de social-democrații din partidul Progresiștii, care între timp au anunţat că se retrag din coaliția de guvernare, ceea ce a dus, implicit, la căderea guvernului şi demisia premierului.