Criza din Iran ar putea decide alegerile din Ungaria. Viktor Orbán joacă „cartea energiei” în fața amenințării unui nou șoc petrolier
0Premierul ungar Viktor Orbán a adus în prim-plan tema securității energetice în campania pentru alegerile din 12 aprilie, avertizând că războiul din Iran ar putea declanșa un nou șoc al prețurilor la energie, scrie politico.eu.
Aflat la aproximativ zece puncte procentuale în urma rivalului său, Péter Magyar, Orbán susține că opoziția ar conspira cu Uniunea Europeană și cu autoritățile de la Kiev pentru a priva Ungaria de accesul la petrolul rusesc ieftin — o resursă care, potrivit guvernului de la Budapesta, ar putea atenua creșterile abrupte ale prețurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Conducta Drujba, în centrul disputei
Tensiunile politice s-au intensificat după ce conducta Drujba — care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria — a fost afectată de un atac cu drone la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit autorităților ucrainene. Incidentul a amplificat sensibilitatea politică în jurul aprovizionării energetice, într-un moment în care piața globală a petrolului este deja tensionată.
Orbán a blocat recent o linie majoră de finanțare a UE destinată Ucrainei, în valoare de 90 de miliarde de euro, acuzând Kievul că întârzie reparațiile la conductă. El a afirmat că, în contextul creșterii prețurilor pe piețele internaționale, este „crucial” ca Ungaria să pună capăt a ceea ce a numit „blocada petrolieră” impusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Kievul că „nu spune adevărul” despre starea conductei și a susținut că blocarea unei rute terestre funcționale, într-un moment în care transportul maritim este afectat de închiderea Strâmtorii Hormuz, reprezintă „un atac direct împotriva Ungariei”.
Budapesta a ridicat subiectul și în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE dedicată crizei din Iran, unde reprezentantul ungar ar fi acuzat Ucraina că „folosește conducta ca armă” pentru a influența alegerile din Ungaria.
Replica opoziției
Péter Magyar, liderul partidului Tisza, și-a construit avantajul electoral criticând presupusul favoritism politic și gestionarea economică a guvernului Fidesz. El a evitat însă să fie perceput drept un aliat necondiționat al Bruxelles-ului sau Kievului.
Programul formațiunii sale prevede într-adevăr renunțarea la energia rusească, dar abia până în 2035. În plus, Magyar a propus o inspecție comună la fața locului a conductei Drujba, argumentând că deciziile privind securitatea energetică trebuie luate „pe baza faptelor, nu prin mesaje pe Facebook și propagandă”.
El a mai declarat că, dacă amenințarea la adresa infrastructurii energetice este atât de gravă pe cât susține guvernul, atunci Budapesta ar trebui să invoce Articolul 4 al NATO, care permite consultări între aliați atunci când securitatea unui stat membru este pusă în pericol.
O campanie dominată de energie și securitate
Războiul din Iran reprezintă un punct rar de divergență între Orbán și aliatul său politic, președintele american Donald Trump. Totuși, principala țintă a criticilor premierului ungar rămâne opoziția internă.
Guvernul a ridicat, de asemenea, nivelul de alertă teroristă, invocând riscuri sporite de securitate generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe măsură ce scrutinul se apropie, securitatea energetică a devenit tema centrală a dezbaterii electorale, reflectând vulnerabilitatea Ungariei la fluctuațiile pieței petrolului și poziționarea sa delicată între Bruxelles, Kiev și Moscova.