Ce condiții punitive de „pace” a vrut să impună Putin Ucrainei

Un proiect de încetare a ostilităților dorit de regimul de la Moscova la începutul invaziei din Ucraina arată că țara vecină risca, în cazul în care îl accepta, să accepte un rapt teritorial și să devină un satelit al Federației Ruse.

Negociatorii Kremlinului au insistat mai ales asupra a trei puncte: reducerea numărului de soldați și echipamente din Forțele Armate ale Ucrainei, un angajament din partea Ucrainei de a fi un „stat neutru pentru totdeauna” și de a nu adera la o alianță militară, adică NATO, și acordarea pentru limba rusă a unui statut egal cu limba ucraineană, dezvăluie „The Wall Street Journal” (WSJ).

Potrivit proiectului de 17 pagini, care datează din 15 aprilie, regimul de la Moscova miza pe reducerea Forțelor Armate ale Ucrainei la 85.000 de soldați și pe limitarea echipamentelor sale, care nu trebuiau să fie de producție occidentală, la 342 de tancuri, 519 piese de artilerie și rachete cu o rază de acțiune de până la 40 de kilometri. De cealaltă parte, conducerea de la Kiev cerea să își mențină o armată cu 250.000 de soldați, 800 de tancuri și 1.900 de piese de artilerie.

De asemenea, Kremlinul a insistat pentru recunoașterea Peninsulei Crimeea, anexată în 2014, ca parte a Federației Ruse. În ceea ce privește statutul teritoriilor din estul Ucrainei ocupate de Federația Rusă prin forțe proxy în 2014, Kremlinul a propus o discuție între patru ochi între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.

În plus, Kremlinul și-a dorit să fie drept „garant” al unui eventual tratat de încetare a ostilităților, alături de Statele Unite, Marea Britanie, China și Franța. Atât discuția tête-à-tête Putin-Zelenski, cât și statuarea Kremlinului drept „garant” reprezintă capcane clare din partea regimului de la Moscova.

La rândul lor, ucrainenii au solicitat să se asigure de închiderea spațiului aerian și cu arme din partea celorlalte state garante în cazul încălcării eventualului tratat de către Federația Rusă. Evident, regimul de la Moscova nu a fost de acord cu această solicitare.

Potrivit WSJ, cererile lui Putin erau „punitive”. Acceptarea „neutralității” ar fi făcut din Ucraina o țară „mereu vulnerabilă la o viitoare agresiune rusă”, precizează ziarul american.

Conducerea de la Kiev a respins condițiile dorite de regimul de la Moscova după descoperirea masacrelor comise de soldații ruși în jurul Kievului, îndeosebi la Bucea. Cu toate acestea, negocierile, lansate în primele zile ale invaziei, au durat până în iunie 2022, de regulă pe Zoom, după care au fost suspendate.

În cele din urmă, Zelenski a semnat câteva luni mai târziu un decret privind interzicerea oricăror negocieri cu Rusia atât timp cât va fi condusă de Vladimir Putin. Decizia șefului statului ucrainean a survenit ca răspuns la anunțul lui Putin privind anexarea în totalitate a patru regiuni ucrainene - Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie - pe care armata rusă le ocupă parțial.