Atacul cu dronă din Galați duce războiul hibrid al lui Putin împotriva Europei într-o nouă fază, extrem de periculoasă

În primele ore ale dimineții de vineri, o aeronavă fără pilot rusească de tip Geran-2 a trecut frontiera și a lovit în plin un bloc de locuințe cu 10 etaje, din Galați, provocând un incendiu violent și rănirea a doi locatari. Oameni care se culcaseră fără cea mai mică temere că ar putea deveni victime colaterale în războiul tot mai agresiv pe care Moscova îl duce în Ucraina.

Pentru câteva clipe, Galațiul a împrumutat din atmosfera dramatică a unor orașe precum Liov, Dnipro sau Odesa, bombardate aproape noapte de noapte. Locatarii s-au trezit în sunetul sinistru al motorului de dronă, filmând de la ferestre flăcările portocalii care luminau strada Brăilei, altădată pustie la acea oră.

În cei patru ani de conflict de până acum, dronele rusești nu răniseră niciun cetățean NATO pe teritoriul aliat și nu provocaseră haos într-un cartier locuit. Această linie roșie a fost însă trecută, scrie The Telegraph.

„Cetățeni din țările UE... somnul vostru liniștit s-a sfârșit!”, a reacționat cinic Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

Aproximativ 70 de locatari ai imobilului afectat au fost evacuați de urgență de autoritățile române. Printre răniți se numără un adolescent de 14 ani și mama acestuia, în vârstă de 53 de ani, ambii transportați la spital cu arsuri.

Incident deliberat sau eroare tehnică?

Dacă Moscova a vrut sau nu să lovească o țară NATO rămâne neclar. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a limitat la a declara că Putin a fost informat despre incident, în timp ce Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, a catalogat acuzațiile drept „nefondate”.

Este foarte probabil ca drona Geran-2 să fi deviat de la traseu din cauza unei țintiri neglijente, a bruiajului ucrainean sau a altor măsuri de apărare antiaeriană. Bucureștiul a raportat până în prezent 28 de încălcări ale spațiului aerian de la începutul războiului, iar faptul că nu am avut consecințe atât de grave până acum s-a datorat exclusiv norocului.

„Nu cred că a fost un atac deliberat”, explică Ed Arnold, cercetător principal la Royal United Services Institute (RUSI), un think-tank cu sediul la Londra. „Dar principala concluzie este că rușilor pur și simplu nu le pasă dacă lovesc ținte europene, deoarece nu dau doi bani pe o eventuală reacție a Europei.”

Discuțiile privind activarea Articolului 5 din Tratatul NATO – care obligă la un răspuns comun în cazul unui atac armat – au rămas izolate în zonele radicale ale internetului. Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Toiu, s-a limitat la a solicita aliaților accelerarea transferului de tehnologie anti-dronă.

Conform Ministerului Apărării Naționale de la București, arma rusească a petrecut doar patru minute în spațiul aerian al NATO. Un interval mult prea scurt pentru ca cele două avioane F-16 ridicate de la sol să o poată intercepta și doborî.

Escaladarea războiului hibrid al Moscovei

Chiar dacă atacul a fost neintenționat, Moscova va trage învățăminte din reacția Occidentului. Vladimir Putin a intensificat războiul hibrid în întreaga Europă, trimițând fregate prin Canalul Mânecii pentru a escorta navele din „flota fantomă” și sugerând diplomaților UE să părăsească Kievul dacă nu vor să riște să fie uciși în atacurile aeriene masive.

Oficialii occidentali nu s-au lăsat însă intimidați. „Se pare că au diplomați de rezervă și vor să mai reducă din personal”, a ironizat din nou Medvedev pe rețelele sociale.

Rusia încearcă din răsputeri să proiecteze imaginea unui actor periculos și imprevizibil, tocmai pentru că pe frontul din Ucraina pare tot mai blocată. Kievul a început să recupereze teritorii, iar atacurile sale cu drone pe rază lungă de acțiune au tăiat, practic, podul terestru al Moscovei către Crimeea, blocând aprovizionarea trupelor de acolo. În plus, dronele ucrainene cu rază scurtă ucid lunar mai mulți soldați decât reușește Rusia să recruteze.

În acest context, vulnerabilitățile apărării antiaeriene a NATO reprezintă o oportunitate pentru Kremlin. Dronele, avioanele sau rachetele pot devia în oricare dintre cele opt state membre care se învecinează cu Rusia sau Ucraina.

„Este o situație complicată pentru NATO”, afirmă Ed Arnold, „deoarece înseamnă că trebuie să își disperseze resursele și așa limitate”. Fiecare incursiune aduce în discuție pragul de la care este necesar un răspuns militar ferm, iar fiecare incident lăsat fără replică sporește încrederea Moscovei de a testa din nou vigilența Alianței.

La începutul acestei luni, președintele Lituaniei a fost dus de urgență într-un buncăr după ce o dronă ucraineană, deviată de Rusia, a fost detectată zburând spre Vilnius. A fost doar una dintre multele „rătăciri” recente. Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a fost forțat să demisioneze pe fondul unei dispute politice aprinse legate de lipsa de protecție aeriană a țării.

Promisiuni occidentale versus realitatea din teren

Vineri, secretarul britanic pentru Afaceri Externe, Yvette Cooper, a dat asigurări că „Marea Britanie este alături de România și de toți aliații NATO pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”.

Cu toate acestea, „centimetri” importanți continuă să fie pierduți. În martie, premierul britanic Sir Keir Starmer promisese măsuri dure împotriva navelor rusești, însă Marina Regală nu a efectuat nicio interceptare, deși fregata Amiral Grigorovici din Flota Mării Negre a traversat apele teritoriale ale Marii Britanii. În plus, șefii armatei britanice avertizează că stocurile actuale de drone ar ajunge doar pentru o săptămână de lupte.

Nici semnalele de peste Ocean nu sunt mai încurajatoare. În octombrie, SUA au anunțat o reducere a efectivelor militare din România, contingentul scăzând de la 1.700 la 1.000 de soldați. Deși Brigada 2 de Infanterie a Diviziei 101 Aeropurtate trebuia oricum să fie înlocuită, decizia de a nu mai înlocui trupele reprezintă primul pas vizibil din planul lui Donald Trump de reducere a prezenței americane în Europa. Mai mult, au apărut informații potrivit cărora Washingtonul ar putea retrage o treime din aeronavele, navele de război și submarinele staționate pe continent. În acest scenariu, Moscova va deveni și mai temerară.

Pe de altă parte, reorientarea atenției Casei Albe a oferit Ucrainei o anumită libertate de mișcare. În ultimele luni, Kievul s-a simțit liber să trimită drone cu rază lungă de acțiune spre Rusia prin spațiul aerian al NATO din țările baltice, iar forțele speciale ucrainene atacă petrolierele rusești oriunde au ocazia.

Realitatea inconfortabilă pentru Putin este că războiul hibrid nu mai are forța de altădată. Kievul nu mai depinde atât de mult de deciziile partenerilor occidentali. Aceștia din urmă pot fi speriați, confuzi sau distrași de propriile probleme politice, însă armata Ucrainei continuă să lupte – din ce în ce mai îndârjit, conchide The Telegraph.