Apărarea antiaeriană a Ucrainei, sub presiune: lipsa rachetelor și atacurile masive ale Rusiei expun vulnerabilități critice
0Forțele Armate ale Ucrainei avertizează asupra unor probleme tot mai grave în funcționarea sistemelor de apărare antiaeriană (PPO), pe fondul intensificării atacurilor rusești și al deficitului de muniție. În unele cazuri, complexele antiaeriene rămân fără rachete chiar înaintea atacurilor sau nu reușesc să fie reîncărcate la timp.
Un exemplu relevant este sistemul Patriot, care, în timpul loviturilor asupra marilor orașe, trebuie să acționeze simultan împotriva mai multor tipuri de amenințări – drone, rachete de croazieră și rachete balistice. Șeful Direcției de Comunicare a Comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat într-un interviu acordat RBC Ukraina că armata ucraineană se confruntă în prezent cu un deficit semnificativ de rachete pentru apărarea antiaeriană.
Potrivit acestuia, există situații în care unele sisteme antiaeriene rămân complet fără muniție înaintea atacurilor. Ihnat a reamintit că atât conducerea militară, cât și președintele Volodimir Zelenski au avertizat în repetate rânduri asupra acestei probleme, subliniind necesitatea consolidării sprijinului din partea partenerilor internaționali.
Atacurile rusești recente, caracterizate prin lansarea simultană a unui număr mare de rachete și drone asupra unui singur oraș sau a unei regiuni, complică și mai mult situația. În aceste condiții, sisteme precum NASAMS și IRIS-T nu reușesc întotdeauna să fie reîncărcate suficient de rapid. În cazul marilor centre urbane, sistemele Patriot sunt nevoite să acopere un spectru larg de amenințări, de la rachete balistice și de croazieră până la vehicule aeriene fără pilot.
Ihnat a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, menționând totodată că aceste complexe trebuie, la rândul lor, protejate.
Într-un context mai larg, președintele Volodimir Zelenski a explicat anterior că discursul său critic de la Forumul Economic Mondial de la Davos a fost determinat de lipsa de finanțare din partea unor state europene, ceea ce a dus la un deficit de rachete antiaeriene, inclusiv rachete americane PAC-3, capabile să intercepteze rachete balistice. Această lipsă a contribuit, potrivit lui Zelenski, la lovirea gravă a infrastructurii ucrainene.
Șeful statului a precizat că un transfer financiar din cadrul programului PURL nu a fost efectuat la timp de către partea europeană, subliniind că Statele Unite nu oferă armament gratuit Ucrainei. Deși ulterior deficitul a fost acoperit, rachetele au ajuns cu o întârziere de două zile – „la o zi după ce aproape am fost aruncați în blackout”, a spus Zelenski.
100% din ajutorul financiar acordat Ucrainei provine din Europa
Între timp, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că, în prezent, 100% din ajutorul financiar acordat Ucrainei provine din Europa, iar cea mai mare parte a sprijinului militar și de informații este, de asemenea, europeană. Într-un interviu pentru Libération, Barrot a comentat discursul lui Zelenski de la Davos, afirmând că a perceput mai degrabă „regret” decât recunoștință.
„Astăzi, 100% din ajutorul financiar pentru Ucraina vine din Europa. Cea mai mare parte a sprijinului militar și al informațiilor este, de asemenea, european. Sub impulsul Franței și al Marii Britanii, în cooperare cu președintele Zelenski, a fost realizată o muncă fără precedent de planificare militară pentru a oferi garanții de securitate oricărui acord de pace”, a declarat ministrul francez.
Barrot a subliniat că Ucraina știe că se poate baza pe sprijinul ferm al europenilor. Întrebat dacă a perceput lipsă de recunoștință în discursul liderului ucrainean, ministrul a răspuns că a simțit „mai puțină recunoștință decât regretul că Europa nu se mișcă suficient de repede, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților sale de apărare”, un regret pe care spune că îl împărtășește.
Președintele Zelenski a fost criticat de mai mulți oficiali europeni după discursul de la Davos, în care a acuzat Europa de tergiversarea creării unei armate comune, de dependența excesivă de Statele Unite și de ignorarea petrolierelor rusești care operează în apropierea coastelor europene. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că Zelenski „nu este foarte generos față de Europa”, în timp ce fostul șef al serviciului britanic de informații externe, Richard Moore, a apreciat discursul drept „direct și inconfortabil”, susținând că Europa ar trebui să-l asculte cu atenție.
Ulterior, liderul de la Kiev a explicat că tonul dur a fost determinat de diferențele de percepție și de ritmul inegal al sprijinului, admițând că mesajul său ar fi putut părea prea dur pentru unii parteneri, dar insistând că realitatea de pe front impune astfel de avertismente.