Aliații din prima linie a NATO se tem că ar putea fi următorii vizați de Rusia și se pregătesc de luptă
0Membrii baltici ai NATO se tem că ar putea deveni viitoare ținte ale agresiunii rusești, după invazia în Ucraina. Aceste țări situate de-a lungul liniei de front a alianței militare se străduiesc acum să se asigure că sunt protejate, în cazul în care armata rusă ar veni vreodată să bată la ușă.
Estonia, Letonia și Lituania și-au mărit cheltuielile pentru apărare, iar NATO și-a sporit prezența în regiune ca urmare a războiului din Ucraina. Dar, în interviuri recente acordate Insider, prim-miniștrii și înalții oficiali guvernamentali din aceste trei țări au declarat că armatele lor au încă nevoie de garanții de securitate și capacități de luptă suplimentare.
„Există o nevoie iminentă de o prezență mai puternică a NATO în regiunea noastră”, a declarat ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu. Rusia „este o amenințare existențială în special pentru țările din regiunea noastră, dar, într-un sens mai larg, pentru întreaga Europă”, a continuat el.
Pierderi mari pentru armata rusă
Cele trei state baltice așezate în colțul nord-estic al continentului european au făcut parte din fosta Uniune Sovietică înainte de prăbușirea acesteia, în 1991. Chiar înainte ca Rusia să-și lanseze asaltul asupra Ucrainei, în februarie 2022, aceste trei țări au avertizat că Moscova reprezintă o amenințare imensă pentru Europa.
În total, țările baltice împart cu Rusia o graniță de peste 800 de kilometri și o altă graniță ceva mai lungă cu Belarus, care este considerată de mulți observatori occidentali drept un stat marionetă al Rusiei. Lituania, cel mai sudic dintre statele baltice, împarte, de asemenea, o mică graniță cu o mică exclavă militarizată a Rusiei numită Kaliningrad. Această proximitate este deconcertantă pentru aceste state.
De 14 luni, armata rusă duce un război crâncen cu Ucraina. Serviciile de informații occidentale estimează că Rusia a suferit probabil mult peste 200.000 de pierderi, iar un înalt oficial al Pentagonului a declarat în februarie că Moscova va ieși probabil din luptă ca o „putere militară distrusă”.
Dar aceasta nu este o consolare pentru oficialii din Estonia, Letonia și Lituania, care se tem că, dacă nu acționează acum, ar putea fi prinși nepregătiți, dacă președintele rus Vladimir Putin va decide vreodată să pornească un război împotriva NATO și să aleagă țările baltice ca prim câmp de luptă.
Se poate interveni urgent
Potrivit unei fișe informative NATO din iunie 2022, cele trei state baltice găzduiesc fiecare câte un grup de luptă multinațional cu o mărime cuprinsă între 1.400 și 1.900 de soldați. În plus față de forța de muncă asigurată de aceste unități, ele dispun și de tancuri, vehicule blindate de luptă, piese de artilerie grea și alte echipamente militare. „Aceste grupuri de luptă sunt multinaționale și pregătite de luptă, demonstrând forța legăturii transatlantice”, se arată în fișa informativă a NATO. „Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe”, mai arată documentul, conform Business Insider.
Membrii NATO au convenit, la summitul de anul trecut, să aloce mai multe trupe în Estonia, Letonia și Lituania, cu o unitate de mărimea unei brigăzi - care poate fi de până la 5.000 de soldați - desemnată să protejeze fiecare țară. Majoritatea acestor trupe nu sunt staționate permanent în aceste țări, dar sunt antrenate și pregătite să fie desfășurate acolo dacă este nevoie, ideea fiind că ar putea răspunde rapid în cazul în care națiunile baltice ar fi atacate.
Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu al alianței militare de a-și spori prezența forțelor în țările membre din apropierea Rusiei.