Adevărul Live: Pregătiri de război în vecinătatea României. Se va separa Crimeea de Ucraina?

Tensiunile în creştere din Republica Autonomă Crimeea au fost dezbătute la Adevărul Live de Dan Nicu, analist politic pe zona Europei de Est, de Marius Văcărelu, specialistul în geopolitică, de Cristian Unteanu, corespondentul la Bruxelles, şi de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia”, discuţie moderată de jurnaliştii Liviu Iolu şi Călin Nicolescu.

Marius Văcărelu, specialist în geopolitică, Cristian Unteanu, corespondent de presă la Bruxelles, Dan Nicu, sociolog şi analist politic pe zona Europei de Est, Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia” şi jurnaliştii Liviu Iolu şi Călin Nicolescu au discutat despre tensiunile din Republica Autonomă Crimeea, în cadrul emisiunii Adevărul Live. 

În studioul Adevărul Live au fost prezenţi Marius Văcărelu, Liviu Iolu, Călin Nicolescu şi Ion M. Ioniţă, iar prin Skype s-au alăturat discuţiei Cristian Unteanu şi Dan Nicu.

Cât de aproape suntem de un conflict militar în Ucraina?

Ion M. Ioniţă: Crimeea pentru Rusia are o importanţă geopolitică covârşitoare: adăposteşte flota maritimă, bază vitală pentru Rusia, care trebuie să controleze Marea Neagră. Sunt disputele extraordinare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că de acolo se conturează tot bazinul Mării Negre, unde flota este întărită de Vladimir Putin, cu achiziţii de zeci de miliarde. Să nu uităm nici conflictul georgian, în care flota rusească a intervenit. Aşteptăm acum şi poziţia Statelor Unite. Este o zonă foarte sensibilă, cu multe conflicte îngheţate, unde lucrurile pot scăpa uşor de sub control.

Marius Văcărelu: Deocamdată sunt doar tonalităţi. Această stare de alertă a fost indusă doar unităţilor aeropurtate şi marinei. Şi Rusia este conştientă că nu toate conductele pe care le are sunt funcţionale şi ştiu că în anumite situaţii, Ucraina va putea să blocheze de una singură unele transporturi de gaze, cauzând mari probleme. Cred că se merge pe o retorică de un anumit tip şi se încearcă un război al declaraţiilor.

Şi pe Rusia există o mare presiune; nu poţi să dai drumul aşa uşor unui război pentru că armata Ucrainei nu este armata Republicii Moldova. Nu putem subestima o ţară cu 40 de milioane de locuitori. O astfel de evoluţie negativă nu este pe placul nimănui, în realitate.

Cred că această tensiune va fi menţinătă la un nivel înalt, dar nu va exploda aşa de repede.

Interesul cititorului este mai mare faţă de situaţia din Ucraina, decât faţă de criza politică din România.

Călin Nicolescu: Într-adevăr, asta am observat şi noi de câteva zile. Ruperea USL este la jumătate, ca interes, faţă de situaţia din Ucraina. Interesul cititorului este mai mare faţă de situaţia din Ucraina, decât faţă de situaţia politică din România

Totuşi în Crimeea avem o situaţie concretă. Clădirile guvernamentale au fost ocupate de miliţii naţionaliste proruse, adică nu suntem într-o situaţie în care lumea doar creşte tonul ameninţărilor.

Cum joacă Europa în acest moment? Unită sau pe mai multe voci?

Cristian Unteanu: Problema relaţiilor internaţionale se schimbă de la oră la oră. Dacă până acum a fost un joc diplomatic, acum intră în ecuaţie şi NATO, membră a parteneriatului pentru pace, în cadrul căreia orice ţară membră poate solicita reuniune pentru consultări. Ucraina nu a făcut-o, dar NATO a luat-o înainte menţionând că priveşte cu atenţie evoluţia evenimentelor. De aici se poate deschide o atitudine mai clară, la cererea Ucrainei sau împreună cu Comisia Europeană, Consiliul Europeană, cu privire la eventuale sancţiuni. 

Ion M. Ioniţă: Aici ar trebui menţionat şi parteneriatul NATO-Rusia. 

Călin Nicolescu: Fără Ucraina şi Crimeea, Rusia pierde statutul de supraputere. Cum vedeţi soluţionarea acestei probleme? Ori reuşeşte să pună şaua pe Ucraina, ori o să avem război. Există o a treia soluţie? 

Marius Văcărelu: Eu zic că da. Suntem oarecum siguri că Rusiei îi va conveni ca Ucraina să se descurce pe cont propriu.

Călin Nicolescu: Vedeţi vreun scenariu în care Rusia renunţă la Ucraina şi Crimeea fără luptă, inclusiv economic şi cu armă?

Marius Văcărelu: De ce să tragă cu arma dacă poate să câştige doar economic? Rusia nu are cum să renunţe.  

Cristian Unteanu: Acum trebuie să ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în Iugoslavia, pentru că la fel au decurs lucrurile. Întrebarea esenţială acum este dacă referendumul privind secesiunea Crimeei va servi drept pretext nu pentru intervenţie, ci pentru apărarea cetăţenilor de origine rusă şi vorbitori ai limbii ruse. S-ar putea să fie prezentată ca o intervenţie de tip umanitar. 

Cum vedeţi escaladarea, înăsprirea tonalităţii între Ucraina şi Rusia?

Dan Nicu: Aceasta nu este o chestiune fără precedent. La începutul anilor 2000 a existat un litigiu între Rusia şi Ucraina, legată tot de Crimeea. Atunci ruşii s-au retras pentru că nu au dorit să ajungă la o escaladare către un conflict militar.

În principiu, relaţiile ruso-ucrainene nu sunt atât de bune, nu au un parcurs istoric atât de bun în general. Ucraina este considerată mai mult o anexă a Rusiei. Probabil vom asista la mai multe zile în care aceste tensiuni vor persista, dar cred că este mai mult un război psihologic, căci Ucraina a fost împreună cu Rusia, fiind o ţară care a moştenit arsenalul nuclear al fostei URSS. 

Care este rolul lui Vladimir Putin în acest conflict şi cum îşi va păstra poziţia de lider al diplomaţiei internaţionale?

Cristian Unteanu: Pentru Rusia de după căderea imperiului sovietic, refacerea ideii de putere a depins mult de revigorarea argumentului militar. Să sperăm că nu va fi folosit acest argument, dar această politică de forţă şi gândirea că „avem un lider puternic, protectiv” intră foarte bine pe tiparul rusesc.