Epurările lui Xi Jinping din armata Chinei riscă să-i submineze propriile planuri. Control total, cu prețul slăbirii capacității militare

Președintele Chinei, Xi Jinping, a declanșat o amplă campanie de epurare în rândul conducerii superioare a Armatei Populare de Eliberare, într-o mișcare menită să-i consolideze controlul asupra forțelor armate. Pe termen scurt, acțiunea transmite un mesaj clar de autoritate. Pe termen mediu și lung însă, avertizează analiștii, costurile ar putea fi considerabile, inclusiv pentru obiectivul strategic al Beijingului de a aduce Taiwanul sub controlul său.

Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, Xi Jinping a îndepărtat din funcții aproape 20% dintre generalii pe care chiar el îi promovase anterior — un indicator al faptului că loialitatea politică a ajuns să primeze în fața competenței militare.

Printre cei vizați de anchete se numără nume grele ale aparatului militar: Zhang Youxia, vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale și unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Xi, precum și Liu Zhenli, șeful Statului Major Comun al armatei chineze. Momentul nu este întâmplător. Deciziile vin într-o perioadă în care China se confruntă simultan cu o nouă rundă de tensiuni comerciale cu Statele Unite și cu probleme economice interne, de la șomajul ridicat în rândul tinerilor până la criza prelungită a pieței imobiliare.

Loialitatea, mai importantă decât eficiența

Analiștii citați de Bloomberg subliniază că Xi pare să fi ajuns la concluzia că amenințările interne sunt mai periculoase decât cele externe. În acest context, securitatea politică și controlul strict asupra armatei au devenit prioritare, chiar dacă acest lucru slăbește capacitatea operațională a forțelor armate.

Xi Jinping a repetat în mai multe rânduri că „reunificarea” Taiwanului cu China continentală este un pilon central al viziunii sale despre „renașterea națională”. Cu toate acestea, epurările actuale afectează exact nivelul de comandă esențial pentru planificarea și executarea unor operațiuni militare complexe, ceea ce face puțin probabil un scenariu de invazie pe scară largă în viitorul apropiat.

„Posibilitatea unei astfel de operațiuni a fost oricum intens dezbătută din cauza costurilor uriașe pentru China. Tot mai multe indicii sugerează că Beijingul preferă strategia constrângerii și a presiunii continue, nu confruntarea directă”, notează analista Karishma Vaswani.

O conducere militară tot mai restrânsă

Comisia Militară Centrală, organismul suprem de decizie al armatei chineze, este responsabilă atât de administrare, cât și de comandament și se află sub conducerea directă a lui Xi. În urma epurărilor, structura acesteia a fost redusă drastic, rămânând practic doar Xi Jinping și generalul Zhang Shengmin.

Publicația oficială PLA Daily a scris că acuzațiile aduse lui Zhang Youxia și Liu Zhenli vizează „neloialitatea politică” și tentativele de subminare a controlului Partidului Comunist asupra armatei — formulări clasice într-un sistem în care disidența este tratată ca amenințare existențială.

„Ceea ce îi neliniștește pe liderii autoritari nu sunt dușmanii externi, ci riscul de a fi înlăturați din interior”, explică cercetătorul Ji Yang, de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore. „Istoria regimurilor autoritare, inclusiv a Chinei imperiale, arată că mulți lideri puternici au căzut în urma unor lovituri interne. Este o lecție pe care Xi nu o poate ignora.”

Tehnologie modernă, experiență limitată

Căderea lui Zhang Youxia este cu atât mai semnificativă cu cât acesta era unul dintre puținii comandanți de rang înalt cu experiență reală de luptă și influență instituțională solidă. La rândul său, Liu Zhenli era responsabil de planificarea operațională și de instruire — elemente-cheie pentru orice campanie militară complexă.

Deși armata chineză a trecut printr-o modernizare accelerată, dobândind nave, rachete, avioane și capacități cibernetice avansate, tehnologia nu poate compensa lipsa liderilor experimentați. Ultima confruntare majoră a Chinei datează de aproape o jumătate de secol, când ofensiva din 1979 împotriva Vietnamului s-a soldat cu un eșec costisitor.

În locul generalilor epurați, Xi Jinping este de așteptat să promoveze ofițeri mai tineri, mai puțin experimentați, dar mult mai loiali.

„Aceasta are două consecințe: acești comandanți vor fi mult mai puțin dispuși să-i conteste autoritatea și, în același timp, riscă să slăbească dezbaterea internă și să distorsioneze informațiile care ajung la vârful puterii”, avertizează Vaswani.

Presiune constantă asupra Taiwanului

Deși o invazie pe scară largă a Taiwanului rămâne improbabilă, ea nu este exclusă complet. În schimb, Beijingul va continua, cel mai probabil, strategia presiunii permanente: blocade parțiale, exerciții militare navale și aeriene și demonstrații de forță menite să testeze și să epuizeze Taipeiul.

Miza acestor evoluții este amplificată de apropierea celui de-al 21-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, programat pentru anul viitor, unde Xi Jinping este așteptat să candideze pentru un al patrulea mandat. Acest lucru i-ar permite să rămână la putere cel puțin până în 2032.

„Pentru Xi, loialitatea absolută a armatei ar putea conta mai mult decât orice altă ambiție. Rezultatul ar putea fi o armată mai docilă, dar mai puțin pregătită. Iar într-o criză reală, acest lucru s-ar putea traduce în pierderi majore”, concluzionează Karishma Vaswani.