Video China construiește un „Canal de Suez” terestru care să lege Europa și Asia, ocolind rutele maritime controlate de SUA
0China construiește în tăcere rute alternative pentru a-și exporta bunurile către Europa fără a trece prin Marea Chinei de Sud, evitând tensiunile cu SUA și aliații săi din regiune.
Orașul Chongqing a devenit un hub important pentru o rută comercială terestră care, spun unii, ar putea deveni noul Canal de Suez. Ruta este deservită de cale ferată și este destinată să devină cel mai important hub logistic din Asia, relatează Euronews.
Orașul a devenit rapid un punct strategic în rețeaua comercială a Chinei, iar modelul său — dacă va continua să aibă succes — ar putea încuraja guvernul să facă investiții similare în vestul țării.
În fiecare zi, Chongqing gestionează sute de transporturi, conectând țări din Sud-Estul Asiei, precum Vietnam și Singapore, cu Europa, inclusiv Germania și Polonia, prin trenuri de marfă de mare viteză.
Timp de livrare redus
Transportul pe uscat este cu 10–20 de zile mai rapid decât rutele maritime tradiționale și simplifică considerabil problemele vamale. Lansarea trenului rapid ASEAN în 2023 a redus timpul de transport între Hanoi și Chongqing la doar cinci zile, iar de aici bunurile ajung în Europa în mai puțin de două săptămâni.
Pe lângă poziția strategică, Chongqing este un centru important de producție: produce aproximativ o treime din laptopurile mondiale, este un punct major pentru producția de mașini electrice și un centru de export pentru un sfert din automobilele Chinei.
Dimensiuni geopolitice
Unii observatori consideră că motivațiile Chinei nu sunt doar logistice, ci și geopolitice. Războiul comercial cu SUA sub președinția lui Donald Trump a arătat pericolul dependenței de căile maritime internaționale aflate sub influență occidentală, precum Canalul de Suez sau strâmtorile Hormuz și Malacca. Pandemia de coronavirus a accentuat aceste riscuri, evidențiind fragilitatea lanțurilor maritime de aprovizionare.
Odată cu războiul din Ucraina și cu unele transporturi chineze supuse sechestrului în 2023, trecerea prin Rusia a devenit mai riscantă, chiar dacă comerțul bilateral dintre cele două țări a atins 240 de miliarde de euro în 2024. Beijingul promovează astfel dezvoltarea unui „Coridor Mijlociu” prin Kazahstan și Marea Caspică, pentru a evita Rusia și strâmtorile maritime.
Totuși, Beijing se confruntă cu provocări legate de întârzieri vamale, costuri ridicate, infrastructură slabă și sustenabilitate financiară. Multe rute, în special în cadrul inițiativei Belt and Road, au depins de subvenții guvernamentale pentru a facilita exporturile.