Doctrina Xi Jinping - un „Plah Marschall” al Chinei. Cum reacționează Vestul?
0Punctul central al Doctrinei Xi Jinping, pe partea economică și pe relații interregionale, este Belt and Road Initiative (BRI), care inițial fusese numită Centura Economică a Drumului Mătăsii și Strategia de Dezvoltare a Drumului Mătăsii Maritime a Secolului XXI. Altfel spus - One Belt One Road, așa cum încă este cunoscută la nivel mondial.
Belt = centură/curea - prescurtare folosită pentru a vorbi despre centura economică, în timp ce road = șosea/drum - prescurtare pentru Drumul Mătăsii Maritime din secolul XXI (rutele maritime din Indo-Pacific care leagă Asia de Sud-Est de Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa).
Comparată cu „Planul Marshall” american, inițiativa este considerată de unii experți în politica externă drept un mijloc prin care China (re)stabilește locul ei în noua ordine internațională liberală, pe care unii analiști politici o considerau oricum încheiată odată cu venirea la putere a lui Donald Trump (corelată cu ascensiunea rapidă a Chinei). Pe măsură ce strategia este implementată cu succes și își atinge obiectivele, interesele economice ale Americii și ale aliaților săi europeni și din zona Indo-Pacific au de suferit.
China intră în scena globală prin proiecte „constructive”
Mary Kaldor vorbește despre o insecuritate în ceea ce privește condițiile de trai pentru milioane de oameni, la nivel global, mai ales după Cel de-al doiela Război Mondial. În acea perioadă, echilibrul era dictat de cei doi mari poli de putere învingători în al doilea Război Mondial: SUA şi URSS. Perioada de după Războiul Rece are o importanţă deosebită pentru economia internaţională fiind marcată de schimbări majore ale sistemului de securitate. La început de mileniu III, după aproape o jumătate de secol de ”război”, lumea se supune unor noi exigenţe și se confruntă cu noi tipuri de criză. Această nouă etapă a găsit țările nepregătite.
Dacă, după Războiul Rece, America a rămas singura mare putere capabilă să controleze lumea, acțiunile sale menite să protejeze cetățenii brutalizați de propriile guverne au dus la tensiuni la nivel mondial. Acțiunile sale din 2011, de pildă, făcute în numele unui drept internațional umanitar care să justifice bombardarea Libiei pentru protejarea cetățenilor din Benghazi, soldat cu schimbarea regimului, au fost ca un duș rece pentru puteri concurente precum Rusia și China.
Doctrina Xi Jinping, „Major Country Diplomacy”, indică o dorință sporită a Chinei de a modela lumea. China a devenit mai activă în afacerile regionale și internaționale. Wang Yi, membru al Comitetului permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez și director al Comisiei pentru Afaceri Externe a Chinei, declara în 2018 că statul chinez preferă să rezolve disputele prin dialog și negociere și respinge ferm folosirea forței. Acesta a subliniat ideea potrivit căreia China va modela lumea bazată „pe corectitudine și dreptate” și va respinge cu fermitate impunerea propriei opinii asupra celorlalți. O altă idee enunțată a fost aceea că, deși este una dintre marile puteri ale lumii (în plină ascensiune), China nu urmărește conducerea globală și nici nu contestă puterile existente.
Astfel, China implementează unul dintre cele mai importante bunuri publice la nivel global: Inițiativa Belt and Road. Această inițiativă „tratează partenerii ca pe egali și nu ca pe niște pioni”, fără inferențe politice, fiecare proiect fiind de tipul win-win. Viziunea asupra relațiilor internaționale și interregionale chineze a fost exprimată de Wang în cadrul celui de-al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez (PCC).
Lucrurile nu au stat însă chiar așa. În ultimul deceniu, capitalismul de stat hibrid al Chinei a perturbat funcționarea Organizației Mondiale a Comerțului și a pus în dificultate America și statele aliate. Pe de altă parte, China are aliate mai multe state din Africa, acolo unde Beijingul investește încă din anul 2014, ca parte a Inițiativei Belt and Road.
Inițiativa Belt and Road este în curs de desfășurare
Inițiativa Belt and Road- considerată astăzi cel mai ambițios și de temut proiect de politică extrernă a unei țări - a fost anunțată pentru prima dată în anul 2013 de președintele chinez Xi Jiping - într-un discurs susținut la Universitatea Nazarbayev din Kazahstan. Grupul de conducere a fost format abia la finalul anului 2014, iar forma de conducere, care raportează direct Consiliului de Stat al Chinei a fost publicată la 1 februarie 2015. Din comitet fac parte nume grele din politica chineză, ceea ce relevă importanța inițiativei. BRI este considerată un element strategic în cadrul politicii externe a Chinei și a fost încorporată în Constituția Partidului în 2017, ceea ce a dus la eliminare limitei de mandat, lăsându-i lui Xi spațiu pentru a continua Belt and Road Initiative atât timp cât dorește.
Ce înseamnă concret inițiativă chineză?
Belt and Road Intiative reprezintă o rețea extinsă de rute interregionale terestre și maritime care conectează logistic China cu Asia de Sud-Est și de Sud, Asia Centrală, Oceania Pacifică, Africa și Europa.
Sursa foto aici.
Sursa foto: World Bank Blogs
Obiectivele declarate ale Belt and Road Initiative sunt:
- construirea unei piețe unificate și folosirea atât a piețelor internaționale, cât și a celor interne, prin schimburi culturale și integrare, pentru a spori înțelegerea reciprocă și încrederea națiunilor membre, rezultând un model inovator de intrări de capital, fonduri de talente, și baze de date tehnologice;
- suplimentarea dezvoltării regionale prin integrare economică;
- îmbunătățirea industriei chineze, în timp ce exportă la aceleași standarde industriale îmbunătățite;
- rezolvarea problemelor privind capacitatea industrială în exces;
- abordarea unui „decalaj de infrastructură” cu potențial ridicat de accelerare a creșterii economice în Asia Pacific, Africa și Europa Centrală și de Est;
- unirea forțelor pentru a construi o comunitate internațională armonioasă;
- asigurarea că toate părțile implicate obțin beneficii reale;
- construirea unei comunități globale de viitor.
Accentul s-a pus inițial pe investițiile în infrastructură, educație, materiale de construcție, căi ferate și autostrăzi, automobile, imobiliare, rețea electrică și fier și oțel.
Sursa foto aici.
Obiectivele nedeclarate ale Inițiativei privesc următoarele aspecte:
BRI oferă oportunități de afaceri internaționale pentru construirea de autostrăzi, poduri, porturi și centrale electrice, ce au ca efect secundar o amprentă economică globală extinsă cu un potențial puternic de internaționalizarea a yuanului chinezesc, oferind o posibilă alternativă competitivă la dolarul american.
BRI oferă, de asemenea, o potențială soluție la dilema Chinei din Strâmtoarea Malacca - pe unde se transportă 80% din petrolul importat în China - care expune China la o vulnerabilitate de sufocare din cauza blocadei maritime a SUA.
Inițiativa definește cinci priorități majore:
· coordonarea politicilor;
· comerțul fără impedimente;
· conectivitate (infrastructură);
· integrarea financiară;
· conectarea oamenilor.
Consecințe
Inițiativa Belt and Road (BRI) a avut relativ succes la scară globală fiind până în prezent atractivă pentru peste 150 de state din Asia Centrală și de Sud, Europa, Asia de Sud-Est, Țările din Golf și Africa de Nord.
Consecințe pozitive:
- economiile BRI reprezintă o treime din PIB-ul și comerțul global și implică aproape două treimi din populația lumii. Deși în prezent încă sunt state membre ale BRI unde pragul de sărăcie este foarte ridicat, experții preconizează că succesul BRI ar putea veni cu beneficii reale asupra acestor zone. Se estimează că bunăstrarea rezultată din acest proiect va impacta un număr ridicat al populației sărace și o parte uriașă a economiei globale.
- în ultimele două decenii vorbim de o dublare a contribuției țărilor BRI la exporturile globale, dar chiar și așa, comerțul multor state membre, precum Nepal, Afganistan, Tadjikistan și Laos, este sub potențial din cauza numeroaselor lacune, cum ar fi infrastructura inadecvată, politica slabă etc. BRI are, însă, potențialul de a stimula comerțul internațional din aceste zone care nu au fost încă pe deplin integrate în economia mondială.
- creșterea comerțului transfrontalier este o altă consecință pozitivă a Belt and Road Initiave. Astfel, dacă în prezent este necesar un timp estimativ de 30 de zile pentru a expedia mărfuri din China în Europa Centrală (transport maritim), expedierea mărfurilor cu trenul reduce timpul de tranzit la jumătate. Costurile ar fi mai ridicate în acest caz, dar experții susțin că îmbunătățirea infrastructurii de transport feroviar și rutier ar crește comerțul cu cel puțin un procent și ar duce la creștere în economia BRI. Avantajul este că BRI poate facilita comerțul în unele dintre cele mai importante coridoare economice din lume.
Consecințe negative:
- împovărarea țărilor subdezvoltate și îndatorarea peste capacitățile lor. Sunt țări pentru care finanțarea necesară pentru proiectele BRI poate extinde datoria la niveluri colosale. Banca Mondială dă exemplul statului Laos pentru care construcția tronsonului de cale ferată ce leagă Kunming de Singapore lasă o gaură în buget de aproape 40% din PIB-ul pe un an întreg (6 miliarde de USD).
- de altfel, Centrul pentru Dezvoltare Globală estimează că proiectele BRI duc la o creștere semnificativă a raportului datoriei/PIB pentru mai multe țări BRI. Astfel, statele subdezvoltate vor fi nevoite să găsească soluții pentru a echilibra nevoia unor astfel de proiecte de dezvoltare cu vulnerabilitățile date de nivelul ridicat al datoriilor externe.
- altă consecință negativă se referă la motivarea externalizării poluării și a degradării mediului către țările mai sărace, unde guvernele nu au politicile necesare implementate pentru a evalua riscurile reale. Exemplu în acest sens este Serbia unde prezența centralelor pe cărbune deținute de China a dus la creșterea dependenței țării de cărbune, dar și la poluarea aerului și a solului în unele orașe.
Provocările și riscurile proiectului
Una dintre cele mai mari critici se referă la așa numită „capcană a îndatorării” care obligă statele din zonele subdezvoltate să facă o serie de concesii în favoarea Chinei, din lipsa posibilității de a-și achita îndatorirrile imense, survenite ca urmare a unor proiecte de anvergură nesustenabile pentru anumite state. De exemplu, în anul 2011, Tadjikistanului i-a fost ștearsă o datorie secretă de către statul chinez, în schimbul a 1.158 km pătrați de teritoriu în litigiu. Și e doar un exemplu din multe care pot să fie invocate.
Dintre criticii doctrinei numim oficialii guvernamentali din India care s-au opus în mod repetat inițiativei, pe motiv că parte din proiect, mai exact „Coridorul Economic China-Pakistan” ignoră preocupările esențiale ale New Delhi cu privire la suveranitatea și integritatea sa teritorială.
Și fostul prim ministru al Malaeziei, Mahathir Mohamad, se opunea inițial acestei inițiative, motivând că termenii sunt prea duri. Opinia sa s-a schimbat între timp.
Anumiți critici acuză China că urmărește, prin acest proiect, acapararea resurselor naturale ale țărilor africane, după ce le aduce în imposibilitatea de a-și plăti datoriile unor împrumuturi prea mari pentru PIB-ul statelor respective, ca o consecință a incapacității acestora de a rambursa împrumuturile oferite. Această îngrijorare a determinat țări din Africa să renunțe sau să renegocieze anumite proiecte finanțate de China.
Multe state membre ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est) sunt dependente economic de finanțările BRI, cu grade de angajament diferite. În condițiile în care se confruntă cu probleme economice, investițiile BRI par atractive pe termen scurt, dar, pe termen lung, scad șansele de autonomie față de China.
Care este răspunsul Vestului?
În replică la BRI, Comisia Europeană a creat propria versiune numită Global Gateway. Tot ca răspuns, Statele Unite ale Americii, Japonia și Australia au format o contra-inițiativă, în 2019, Blue Dot Network, urmată în anul 2021 de G7 Build Back Better World.
Succesele acestor inițiative sunt limitate. Bătălia însă trebuie să continue pe acest palier, nu doar pe acela al criticilor.
Concluzia este una singură. Miza principală a Vestului, ca să iasă victorios din această confruntare cu China, este să răspundă inițiativei chineze cu proiecte pozitive, nu doar cu critici (geo)politice.
Camelia Nedelcea-Nan este studentă a Masterului de Studii de Securitate al Facultății de Sociologie a Universității din București.