Armată de paradă? China își etalează arsenalul futurist, dar întrebările rămân. Cât de reale sunt armele lui Xi Jinping?
0Cu rachete hipersonice, lasere de mare putere, câini-robot și drone submarine, China a organizat un adevărat spectacol tehnologic militar. Însă în spatele paradei fastuoase de la Beijing, întrebările esențiale rămân fără răspuns: sunt aceste arme operaționale sau simple instrumente de propagandă?
La aniversarea a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, liderul chinez Xi Jinping a folosit prilejul pentru a-și afișa puterea militară în fața întregii lumi. Într-o demonstrație minuțios regizată, în prezența aliaților Vladimir Putin și Kim Jong-un, Beijingul a prezentat un inventar impresionant de echipamente de luptă: tancuri, drone, rachete balistice, avioane și nave de război.
Totuși, în timp ce China își construiește imaginea unei superputeri militare de necontestat, analiștii internaționali privesc cu prudență. În absența unor dovezi de eficiență în condiții reale de luptă, multe dintre aceste tehnologii sunt considerate deocamdată doar o formă de disuasiune și simbolism.
„Arme excepționale” – dar funcționează?
Rob Peters, cercetător la Heritage Foundation, a avertizat într-o declarație pentru The Telegraph că oficialii străini privesc cu scepticism noile „inovații” militare ale Chinei. Potrivit acestuia, experții urmăresc „indicatori tehnici” care să ateste dacă aceste arme sunt cu adevărat funcționale sau doar „o înșelătorie de fațadă”.
Și contextul istoric oferă un indiciu: armata chineză nu a mai participat la un conflict major de la intervenția eșuată în Vietnamul de Nord, în 1979. Xi Jinping ar conduce o armată fără experiență de luptă într-un eventual război modern.
Rachete nucleare și „triada” strategică
Una dintre piesele centrale ale paradei a fost prezentarea unei „triade nucleare” — capacitatea de a lansa arme nucleare de pe uscat, din aer și de pe mare. Pentru prima dată, China a arătat publicului acest tip de arsenal combinat.
Printre armele afișate s-au numărat racheta aeriană cu rază lungă Jinglei-1, racheta intercontinentală lansată de pe submarin Julang-3, precum și Dongfeng-31 și Dongfeng-61, lansate de la sol.
Un alt element care a atras atenția a fost racheta DF-5C, prezentată în premieră. Alimentată cu combustibil lichid, ea poate transporta multiple focoase nucleare independente, având o rază declarată de peste 20.000 de kilometri. Statul chinez susține că aceasta poate lovi orice țintă militară de pe glob.
În opinia lui Alessandro Arduino, expert în securitate privată chineză, mesajul este unul clar: China nu mai acceptă statutul de putere nucleară de mâna a doua.
Supersonice și invizibile: rachetele anti-navă
Parada a inclus și o gamă diversificată de rachete anti-navă, printre care modelele YJ-15 și YJ-20, capabile să atingă viteze de Mach 4 și să evite interceptările. Modelul YJ-17, un vehicul hipersonic de tip glide, este considerat cel mai disruptiv, fiind conceput special pentru a lovi nave de război.
Analiștii notează că aceste arme sunt testate frecvent împotriva unor machete de portavioane americane. În cazul unei confruntări în Strâmtoarea Taiwan, acest tip de armament ar putea juca un rol decisiv.
Tunuri cu laser – din science fiction în arsenalul Armatei Poporului?
O altă demonstrație de forță: sistemele de arme laser. China a prezentat „triada” sa defensivă anti-drone – tunuri cu microunde, sisteme de bruiaj și arme cu energie dirijată.
Pe vehiculul blindat HZ-155 a fost montat sistemul laser LY-1, capabil, potrivit presei de stat, să dezactiveze echipamente electronice și chiar să orbească temporar piloții adversari.
Într-o epocă în care războiul dronelor este în plină expansiune, astfel de arme ar putea deveni esențiale. Costurile de operare sunt, de asemenea, minime în comparație cu rachetele tradiționale: un singur foc poate costa sub 50 de dolari.
Drone submarine și roboți pe patru picioare
Nu au lipsit nici dronele – atât cele aeriene, cât și cele subacvatice. China a prezentat pentru prima dată două vehicule submarine autonome de mari dimensiuni (XLUUV), precum și drona AJX002, lungă de aproximativ 18 metri, destinată misiunilor de recunoaștere și sabotaj.
Modelul UUV-300 este înarmat cu torpile ușoare și mine marine capabile să perturbe activitatea inamicilor în zonele adânci ale oceanului.
De asemenea, publicul a putut vedea drona aeriană CS-5000T, cu un design de tip „aripă zburătoare”, ce amintește de tehnologia stealth.
Și poate cele mai neobișnuite apariții au fost „câinii-robot”, creații cu patru picioare, antrenate prin algoritmi de inteligență artificială să se deplaseze pe terenuri dificile – de la zăpadă până la zone muntoase.
Mai mult spectacol decât putere?
În total, peste 100 de aeronave și sute de vehicule blindate au fost prezentate. Xi Jinping a zâmbit larg pe fundalul acestui arsenal, dorind să transmită un mesaj clar: China este pregătită pentru orice.
Însă în culise, întrebările persistă: cât din acest arsenal este funcțional, cât este pură imagine? Deși paradele militare sunt un instrument tradițional de intimidare și auto-promovare, capacitatea reală de luptă a armatei chineze rămâne neclară.
Iar în lipsa unor teste de foc în condiții reale, armele prezentate rămân, cel puțin pentru moment, în categoria „posibil, dar neverificat”.