Medicul Tudor Ciuhodaru, despre cum să mâncăm de Paşte: ,,În caz contrar veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă”

Masa de Paşte este un moment foarte important în România şi nu numai. Gospodinele pregătesc bucate care mai de care mai delicioase şi mai atrăgătoare dar, susţin doctorii, trebuie să fim atenţi mai ales la cantitatea pe care o consumăm.

Astfel, dr. Tudor Ciuhodaru vine cu o serie de sfaturi pentru a evita o eventuală vizită la Unitatea de Primire Urgenţe, provocată de excesul alimentar.

Zece reguli importante 

Medicul ieşean oferă zece reguli importante care trebuie urmate pentru a evita eventualele probleme de sănătate. 

,,Sunt zece reguli pentru masa pascală. Moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei şi de Sărbătorile Pascale. În caz contrar, veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în gardă chiar în prima zi. Dacă doriţi să petreceţi în familie şi nu în spitale, este important să urmăm aceste reguli", a precizat dr. Tudor Ciuhodaru.

Mai jos puteţi găsi indicaţiile oferite de medicul Tudor Ciuhodaru.

1. Nu daţi startul la mese copioase chiar de la 12 noaptea sau imediat dupa slujbă. Aşteptaţi măcar până dimineaţă sau mai bine până la orele prânzului.

2. Alimentele trebuie introduse treptat. Puteţi începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmată de o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru a vă facilita digestia. Cei care au postit trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală începand cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob.

3. Fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment ,,concentrat”. Consideraţi ,,concentrat” tot ce nu e fruct sau legumă, aşa că friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici măcar amestecurile de friptură cu ouă sau al cărnii de miel cu cartofii şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă.

4. Asiguraţi o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita atât senzatia de suprasaturaţie cât şi sindroamele dispeptice.

5. Indiferent de starea de sănătate alcoolul trebuie băut cu prudenţă putând, mai ales în asociere cu mancarea grasă, duce la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare.

6. Precauţii speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igienodietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos.

7. Pacienţii cu afecţiuni metabolice (diabet) vor respecta indicaţiile terapeutice pentru că, în caz contrar, decompensările pot fi grave, mergând până la comă.

8. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) vor fi atenţi la excesul de sare şi grasimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică susipiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital.

9. Cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la tipurile produselor consumate, vor avea la ei medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburarilor respiratorii.

10. Nu întrerupeţi medicaţia cronică pentru a manca sau bea în exces.