Greşeli care fac mâncarea nesănătoasă

Chiar şi cele mai sănătoase legume şi fructe îşi pierd calităţile nutritive şi devin toxice dacă sunt prăjite sau dacă sunt preparate un timp îndelungat. Atenţie trebuie să acorzi şi vaselor pe care le foloseşti la gătit, dacă vrei ca alimentele să rămână sănătoase.

Prăjirea cărnii şi legumelor

Dacă am face un top al greşelilor care transformă hrana sănătoasă într-una nocivă, pe primul loc ar fi prăjirea ei. Vitaminele din alimente, în special vitamina C şi cele din grupul B, se pierd într-o proporţie mult mai mare prin prăjire decât prin fierbere, gătire în abur, înăbuşire sau prin coacere. Pentru că prin prăjire se distrug şi o mare parte din fibre, alimentul respectiv va avea, la finalul preparării, un indice glicemic mai mare decât cel iniţial.

La acesta se adaugă şi caloriile uleiului sau unturii utilizate la prăjire. Cartofii fierţi, de exemplu, au doar 90 kcal/100 g, pe când cei prăjiţi au 270 kcal/100 g. Majoritatea românilor folosesc uleiul de floarea-soarelui la prăjire. Însă el nu rezistă la temperaturi înalte, generând compuşi toxici cu potenţial cancerigen. Acelaşi lucru se întâmplă şi în urma prăjirii amidonoaselor (cartofi, porumb, orez), întrucât, la temperaturile mai mari de 180 de grade Celsius, amidonul se degradează în substanţe periculoase pentru sănătate.

Folosirea borşurilor industriale

Ciorbele, indiferent că sunt preparate doar din legume sau conţin şi carne, sunt sănătoase şi recomandate de nutriţionişti în alimentaţia zilnică. Însă ele pot deveni nesănătoase dacă folosim la preparare sare de lămâie, borşuri şi baze de ciorbe industriale sau „fix-uri".

Acestea conţin aditivi alimentari meniţi să îmbunătăţească gustul, dar care au consecinţe negative asupra organismului.

Gătirea excesivă

Dacă sunt prăjite, fripte sau fierte excesiv, alimentele pot deveni nocive. Arsura generată de prăjirea sau de frigerea îndelungată la grătar conţine substanţe toxice care au fost asociate cu anumite tipuri de cancer.

Fierberea excesivă duce la distrugerea vitaminelor şi mineralelor. Tocmai de aceea, nutriţioniştii recomandă ca legumele să nu fie moi după preparare, ci semifierte. În ciorbe sau în alte preparate, ele trebuie adăugate spre sfârşit.

Constatare: Vasele de aluminiu sau de cupru pot contamina alimentele cu toxine.

Evită să foloseşti:

1 Folia de aluminiu. Ionii de aluminiu din ea pot ajunge în alimente, iar dacă sunt ingeraţi, au efect toxic, în special asupra creierului. Câteva studii au asociat prezenţa aluminiului în organism cu apariţia maladiei Alzheimer.

2 Grătarul pe cărbuni. Fumul degajat de cărbuni sau de lemne poate „contamina" alimentele cu substanţe cancerigene. O alternativă sunt grătarele de fontă sau de ceramică şi rotisorul cu radiaţie infraroşie.

3 Cuptorul cu microunde. Încălzeşte rapid alimentele, dar alterează glucidele, lipidele, proteinele, vitaminele şi enzimele. Căldura generată de cuptor poate duce la contaminarea mâncării cu compuşi toxici dacă se folosesc recipiente din plastic.

Ciorbele şi supele în care adăugăm prea multă smântână sau prea mult ou nu vor mai fi la fel de sănătoase. Acestea devin greu de digerat, provocând balonări şi disconfort digestiv.

Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist

Dacă sunt preparate termic sau supuse proceselor tehnologice intense pentru a fi prelucrate, legumele şi fructele îşi pierd, în mare parte, proprietăţile nutritive. Cei mai rezistenţi nutrienţi în procesul de preparare termică sunt carbohidraţii, acizii graşi şi proteinele, iar cele mai vulnerabile sunt vitaminele, enzimele şi mineralele. De pildă, prin tratare termică, vitaminele şi enzimele din legume se pierd cel mai rapid.

În ceea ce priveşte mineralele, acestea, prin procesul de fierbere, pot rămâne în apa în care au fiert legumele sau fructele. Dintre cele trei metode de preparare termică (prăjire, fierbere şi coacere), numeroase studii au demonstrat că ultima metodă, cea de coacere, este cea mai sănătoasă, mai ales dacă leguma sau fructul este copt în coajă.