Ce efecte poate avea lipsa somnului asupra mersului şi a echilibrului. Explicaţiile specialiştilor

Lipsa odihnei poate afecta capacitatea de a merge drept, de a evita obstacolele şi de a păstra echilibrul, arată cel mai recent studiu realizat de specialiştii Universităţii din Maryland, informează CNN.

Potrivit sursei citate, pe lângă starea de somnolenţă şi oboseală, persoanele care nu dorm suficient pot suferi de migrene, stări de anxietate şi iritabilitate, depresii, dar şi modificări ale mersului.

„În mod ideal, toată lumea ar trebui să doarmă opt ore pe noapte", a spus Hermano Krebs, autorul studiului, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină a Universităţii din Maryland şi cercetător ştiinţific principal la departamentul de inginerie mecanică al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, transmite Digi24.

„Dar dacă nu putem, atunci ar trebui să compensăm cât mai mult şi cât mai regulat posibil", a adăugat acesta.

Sursa citată precizează că, oamenii de ştiinţă obişnuiau să creadă că mersul este un proces complet automatizat, fiecare persoană îşi arată direcţia în care doreşte să meargă şi corpul preia automat controlul cu puţin ajutor cognitiv, însă nu este aşa.

Conform specialiştilor, creierul reacţionează la indicii vizuale sau auditive din calea noastră, ajustându-ne mersul pentru a încetini sau accelera, după cum este necesar. În cazul muzicii, de exemplu, este posibil să ne ajustăm pasul pentru a ţine ritmul fără să ne dăm seama.

„Conceptul că mersul este doar un proces automat nu este o poveste completă", a spus Krebs. „Există o mulţime de influenţe care vin din partea creierului”.

Adulţii au nevoie de cel puţin şapte ore de somn pe noapte

Autorii analizei mai adaugă că, pentru o funcţionare optimă a creierului, adulţii trebuie să doarmă cel puţin şapte ore pe noapte, în timp ce copiii de vârstă şcolară au nevoie de nouă până la 12 ore, iar adolescenţii au nevoie de opt până la 10 ore în fiecare noapte, potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor din SUA.

Astfel, noul studiu, publicat în Scientific Reports, a analizat comportamentul studenţilor cu lipsă cronică de somn de la Universitatea din São Paulo, Brazilia. Studenţii au purtat dispozitive de urmărire a somnului timp de 14 zile pentru a-şi înregistra perioadele de somn şi de trezire - în medie, studenţii au dormit aproximativ şase ore pe noapte.

Jumătate din grup a petrecut apoi o noapte întreagă înainte de a face un test pe bandă rulantă, în care li s-a cerut să ţină pasul cu ritmul unui metronom. 

„Trebuiau să îşi sincronizeze lovirea călcâiului cu ritmul şi am constatat că erorile erau mai mari la persoanele cu deprivare acută de somn", a declarat autorul principal Arturo Forner-Cordero, profesor asociat la departamentul de mecatronică al Universităţii din São Paulo. 

„Erau în afara ritmului, ratau semnale sonore şi aveau performanţe, în general, mai proaste", a declarat Forner-Cordero.

Totuşi, în mod ciudat, studenţii care au încercat să îşi reducă deficitul de somn prin dormitul în weekend-uri au avut performanţe ceva mai bune la test, au constatat autorii studiului.

Cu toate acestea, studiul reprezintă un mesaj important cu privire la necesitatea unui somn adecvat, în special pentru cei care lucrează în industrii în care munca în schimburi este frecventă sau în care un mers nesigur ar putea fi periculos.

„Compensarea somnului ar putea fi o strategie importantă", a spus Forner-Cordero. 

„De exemplu, pentru cei care sunt privaţi de somn în mod cronic, cum ar fi lucrătorii în schimburi, clinicienii şi o parte din personalul militar, dacă îşi construiesc o compensare regulată a somnului, ar putea avea un control mai bun asupra mersului lor".