Amintirea evenimentelor traumatice se transmite genetic

Comportamentul poate fi afectat de evenimentele trăite de generaţiile anterioare. Studiile pe animale au demonstrat că frica se transmite de la generaţie la generaţie printr-un fel de memorie genetică.

Experimentele realizate pe animale au demonstrat că un eveniment traumatic poate afecta ADN-ul din spermă şi, astfel, creierul şi comportamentul generaţiilor următoare se modifică. Şoarecii care au fost antrenaţi să evite un anume miros au transmis aversiunea lor inclusiv către nepoţi. Experţii susţin că aceste rezultate sunt foarte importante în studiul fobiilor şi anxietăţii, notează BBC.

Animalele au fost „antrenate“ să le fie frică de un miros asemănător florilor de cireş. Echipa de cercetători de la Universitatea Emory, SUA, a urmărit apoi ce se întâmplă cu sperma şoriceilor. O secţiune a ADN-ului responsabilă cu sensibilitatea la mirosul de flori de cireş a devenit mult mai activă. Şi „copiii“ dar şi „nepoţii“ şoriceilor au demonstrat o sensibilitate crescută la mirosul florilor de cireş şi evitau sursa mirosului, în ciuda faptului că nu îl întâlniseră niciodată în viaţa lor.

De asemenea, s-au mai descoperit şi modificări în structura cerebrală. „Experienţa unui părinte, chiar înainte de concepţie, a influenţat şi structura şi funcţionarea sistemului nervos a generaţiilor următoare“, concluzionează raportul.

O „afacere“ de familie

Descoperirile studiului oferă dovezi de „moştenire epigenetică transgeneraţională“ - felul în care mediul poate afecta materialul genetic al individului, lucru care poate fi transmis mai departe. „Aşa se poate explica de ce descendenţii au amintiri ale strămoşilor lor. Nu există niciun dubiu că ce se întâmplă cu sperma şi ovulele va afecta generaţiile următoare“, declară doctorul Brian Dias, unul dintre cercetători.

„Descoperirile sunt foarte importante pentru studiul fobiilor, anxietăţii şi stresului posttraumatic şi oferă dovezi semnificative despre cum o formă a unei amintiri este transmisă peste generaţii. Este momentul ca cercetătorii să ia răspunsul transgeneraţional uman mult mai în serios ca până acum. Eu cred că nu vom înţelege creşterea din ultima vreme a problemelor metabolice, cum ar fi obezitatea sau diabetul, fără o abordare transgeneraţională“, adaugă şi profesorul Marcus Pembrey, de la Universitatea din Londra, Marea Britanie.

În cadrul studiului efectuat pe şoareci, se crede că ori mirosul ajunge în sistemul circulator al şoarecelui, fapt care afectează sperma, ori se transmite un semnal de la creier către spermă pentru a modifica ADN-ul, conchide BBC.

Citeşte şi:

Puterea răului suprem asupra minţii. De ce ne încredem în diavol

Se spune că cel mai mare truc de care este capabil diavolul este să ne facă să credem că nu există, dar studiile ne spun că peste 70% din oameni cred în existenţa răului suprem, a Satanei. Însă, personificarea răului are implicaţii care depăşesc supranaturalul, influenţând modul în care gândim, în care ne comportăm şi în care îi judecăm pe semenii noştri care par cuprinşi de acest rău suprem.

Inteligenţa emoţională este o armă de temut pentru manipularea celor din jur

O trăsătură de caracter benefică poate avea, totuşi, şi „întrebuinţări“ negative. Inteligenţa emoţională, care te ajută să creezi relaţii de succes şi să ai un comportament social pozitiv, poate creşte şi abilitatea de a manipula oamenii, arată un studiu.

Creierul nostru înţelege mai multe decât o facem noi în mod conştient

Chiar când tu nu vezi ceva, creierul tău vede, susţine un nou studiu. Creierul procesează informaţia vizuală şi îi acordă un înţeles, chiar dacă tu nu ai fost conştient că ai perceput-o.