FOTO VIDEO Dovada ştiinţifică a faptului că Sigmund Freud avea dreptate: femeile au două tipuri de orgasm

O echipă de ginecologi francezi a testat teoria avansată pentru prima dată de Sigmund Freud, conform căreia femeile experimentează două tipuri de orgasm, cu ajutorul unui sonograf la care au fost conectate trei voluntare.

De mai mult de un secol doctori ginecologi şi oameni de ştiinţă au purtat dezbateri aprinse pe diferenţele dintre cele două tipuri de orgasm de care se pot bucura femeile: clitoridian şi vaginal. Astfel, studii anterioare au arătat că, în mod clar, orgasmul clitoridian diferă de cel obţinut prin excitarea vaginală, numai că şi în acest caz au existat şi încă există controverse referitoare la modul în care se comportă corpul femeii atunci când este stimulat.

Pentru a pune capăt incertitudinilor, o echipă de ginecologi francezi condusă de Buisson şi Emmanuele A Jannini au conectat la sonograf (aparat care transforma sunetele in semne luminoase inregistrate sub forma de sonograma, prin metoda oscilografică-n.r) trei voluntare pentru a măsura schimbările aproape imperceptibile ale fluxului sangvin care au loc în timpul stimulării externe şi interne a corpului femeii. 

Sonografele au fost folosite pentru a vizualiza mişcările complexului clitoridian – sistemul nervilor clitoridieni – atât în timpul stimulării clitoridiene externe directe, cât şi a stimulării vaginale. În timp ce voluntarele se autostimulau, cercetătorii au înregistrat modificările survenite în fluxul sangvin exact în zonele din care au primit impulsuri cunoscute ca semnale Doppler. Măsurătorile au fost făcute prin recoltarea de probe înainte de stimulare, dar şi în timpul stimulării manuale a clitorisului extern, cât şi a penetrării vaginale realizate de voluntare cu un tampon intern umed. 

În urma acestor cercetări s-a ajuns la concluzia că stimularea clitoridiană externă nu implică şi capătul intern al clitorisului, în timp ce stimularea vaginală implică excitarea clitoridiană atât la exterior, cât şi la interior, sugerând că teoria celor două orgasme ar putea fi corectă. Bineînţeles, schimbările care au intervenit în fluxul sangvin au făcut posibile legătura cu senzaţiile diferite pe care le încearcă femeile în fiecare situaţie.

Imaginile scanate pe care le-am obţinut în timpul stimulării externe şi a penetrării vaginale au demonstrate că rădăcina clitorisului (partea internă) nu este afectată de stimularea clitoridiană de la exterior. În contrast, în timpul stimulării vaginale - din cauza mişcărilor şi a deplasărilor- întregul complex clitoridian (format din clitoris, uretră şi vagin) şi rădăcinile clitoridiene, în special, au fost activate. Acest lucru arată deosebiri la nivel funcţional în funcţie de tipul de stimulare, în vreme ce semnalele Doppler care au indicat mărirea vitezei de circulaţie a sângelui în vene au reconfirmat aceste schimbări anatomice, au explicat cei doi cercetători francezi.

Ginecologii au adăugat, pe baza observaţiilor făcute, că senzaţiile diferite resimţite de femei în timpul celor două tipuri de orgasm pot fi explicate de rolul jucat în cele două cazuri de părţi diferite ale clitorisului.

Primul care a explicat teoria celor două tipuri de orgasm feminin, în 1905, a fost Sigmund Freud, în lucrarea „Trei eseuri despre teoria sexualităţii“. La acel moment, Freud susţinea că orgasmul clitoridian este un fenomen care ţine de perioada adolescenţei, dar că pe măsură ce femeia se maturizează orgasmul clitoridian se transformă în orgasm vaginal. Pentru că Freud nu şi-a susţinut teoriile cu niciun fel de dovadă, criticile la adresa supoziţiilor sale au fost vehemente şi disputele au continuat în acestă direcţie până în ziua de azi.

Cum reacţionează creierul femeii în timpul orgasmului, acţiune semnalată prin folosirea culorii roşu