Video Oamenii de ştiinţă au capturat şi au filmat peşti la o adâncime de peste 8 kilometri, în largul Japoniei VIDEO

 Oamenii de ştiinţă din cadrul unei expediţii ştiinţifice japonezo-australiene au capturat şi au filmat pentru prima dată peşti la o adâncime de peste 8 kilometri sub suprafaţa oceanului, informează Reuters.

Coordonatorul ştiinţific al expediţiei, profesorul Alan Jamieson, a precizat luni că doi peşti-melc au fost prinşi în capcane montate la o adâncime de 8.022 de metri în fosa oceanică a Japoniei, aflată în sudul ţării, în cadrul unei expediţii cu durata de două luni, realizată de o echipă de la Universitatea Australiei de Vest (UWA) şi Universitatea pentru Ştiinţă Marină din Tokyo, scrie Agerpres.

Peştii, aparţinând speciei Pseudoliparis belyaevi, sunt primii capturaţi la o adâncime mai mare de 8.000 de metri, au precizat coordonatorii expediţiei. Ei nu au precizat mărimea peştilor capturaţi, dar se cunoaşte că exemplarele acestei specii pot să atingă o lungime de aproape 11 centimetri.

Camerele de luat vederi operate de la distanţă şi coborâte de pe nava DSSV Pressure Drop, pe care se aflau membrii expediţiei, parte dintr-un studiu cu durata de 10 ani despre populaţia de peşti de mare adâncime, au înregistrat totodată o specie necunoscută de peşte-melc, care înota la o adâncime de 8.336 de metri în fosa oceanică Izu-Ogasawara, din largul coastelor sudice ale Japoniei.

„Fosele oceanice japoneze sunt locuri incredibile pentru explorări; sunt atât de bogate în vieţuitoare, chiar până la adâncimea lor maximă”, a spus Alan Jamieson, fondatorul Minderoo-UWA Deep Sea Research Centre.

„Le spunem copiilor chiar de la vârste fragede, de la doi sau trei ani, că fundul oceanului este un loc teribil şi înspăimântător, unde nu ar trebui să mergi, dar pe care ajungi să-l îndrăgeşti cu timpul”, a mai spus Alan Jamieson.

„Nu apreciem suficient faptul că (apele adânci) reprezintă cea mai mare parte a planetei noastre, iar resursele ar trebui canalizate spre înţelegerea efectelor pe care acţiunile noastre le au asupra acestor zone, precum şi spre înţelegerea modului în care ele funcţionează”.