Extincția în masă a vieții sălbatice de pe Pământ este mai aproape decât am crede | STUDIU

Distrugerea umană a vieții sălbatice globale are loc într-un ritm alarmant. Extincțiile sunt precedate de scăderea progresivă a populației speciilor, în timp, lucru care îi alertează pe oamenii de știință, cu privire la dispariția iminentă.

Un nou studiu, publicat în revista Biological Reviews, săptămâna trecută, arată că distrugerea umană a vieții sălbatice globale are loc într-un ritm alarmant, scrie The Jerusalem Post.

Defaunarea, definită ca „declinul la scară globală a biodiversității animale” este o consecință tulburătoare a vieții umane pe Pământ, potrivit autorilor studiului.

Extincția a fost urmărită, în mod tradițional, de categoriile de conservare din Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UNCN).

Lista roșie a speciilor pe cale de dispariție

Lista roșie a speciilor amenințate a fost înființată, de UNCN, încă din anul 1964, cu scopul de a fi un indicator accesibil și de încredere al sănătății biodiversității globale. Conform site-ului, Lista Roșie este utilizată de agențiile guvernamentale, departamentele pentru animale sălbatice, organizațiile nonprofit orientate spre conservare, organizațiile educaționale, studenți și întreprinderi.

Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii arată, în prezent, că aproximativ un sfert din speciile de animale din lume sunt amenințate cu dispariție, în timp ce aproximativ 1% au fost declarate dispărute. Cu toate acestea, noul studiu susține că raportul UNCN nu ilustrează tabloul complet al situației.

Extincțiile sunt precedate de scăderi progresive ale populației speciilor în timp, care lasă urme. Aceste „amprente demografice” îi alertează pe oamenii de știință asupra posibilității dispariției iminente a unor specii, susțin autorii studiului.

Astfel, numai utilizarea datelor UNCN fără a lua în considerare tendințele diferitelor populații, poate duce la o subestimare totală a numărului celor aflate în pericol de dispariție.

Folosind datele de la peste 70.000 de specii de animale, care acoperă toate cele cinci grupuri de vertebrate (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești), autorii studiului au reușit să demonstreze o eroziune pe scară largă a speciilor.

Statisticile arată că 48% dintre speciile examinate sunt, în prezent, în declin al populației, 49% sunt stabile și 3% sunt în creștere. De asemenea, s-a constatat că 33% dintre speciile definite de Lista Roșie drept „neamenințate” sunt, de fapt, în declin.

Extincția și modul de protejare a speciilor pe cale de dispariție

Extincțiile, conform studiului, sunt rezultatul unei scăderi progresive a populației care ajunge în cele din urmă la un „punct de vârf”, de unde nu se mai poate recupera.

„Circumstanțele care declanșează aceste procese de declin pot fi multiple, dar au în comun o alterare a interacțiunilor dintre condițiile de mediu și trăsăturile pe care speciile le-au evoluat pentru a se confrunta cu acele condiții. Spre exemplu, modificarea selecției naturale la rate care depășesc capacitatea unei specii de a răspunde sau de a se adapta la schimbări”, spun autorii studiului.

Urmărirea schimbărilor populației se poate dovedi, prin urmare, un instrument indispensabil pentru a prezice viitorul unei specii și poate oferi o înțelegere mult mai nuanțată a stării unei specii decât o poate face o clasificare pe Lista Roșie.

Concentrarea și publicarea ratei de declin a biodiversității ar trebui să fie o prioritate universală, a concluzionat studiul.

„Acum este un moment critic pentru a spori eforturile de conservare preventivă – protejarea speciilor înainte ca acestea să devină amenințate”.