De ce s-a micșorat Marea Aral în ultimii 20 de ani: descoperirea cercetătorilor

După cinci ani de cercetări comune, oameni de ştiinţă din Uzbekistan şi China au dezvăluit factorii principali aflaţi la originea micşorării Mării Aral în ultimele două decenii.

Încălzirea climei şi lipsa tehnologiei de economisire a apei pe terenurile agricole se numără printre factorii principali aflaţi la originea fenomenului, transmite, sâmbătă, agenţia Xinhua, citată de Agerpres.

Cândva cel mai vast lac din lume, Marea Aral, situată între Kazahstan şi Uzbekistan, s-a micşorat ca întindere în mod remarcabil din 1960 - suprafaţa sa reducându-se de la 67.000 de kilometri pătraţi în 1960 la doar 6.000 de kilometri pătraţi în 2020.

Cele mai multe concluzii au indicat drept cauză a micşorării Mării Aral extinderea terenurilor agricole.

"Însă, din 2000, terenurile agricole din bazinul Mării Aral au încetat să se extindă", a declarat Chen Xi, directorul Centrului de studii ecologice şi de mediu din Asia Centrală, aflat în subordinea Academiei de Ştiinţe din China.

Ameninţare serioasă pentru mediu

Recentele cercetări au arătat că în ultimele două decenii reducerea suprafeţei Mării Aral a fost provocată de un cumul de factori: creşterea temperaturilor, lipsa tehnologiei de economisire a apei pe terenurile agricole, extinderea zonelor umede în zonele medii şi inferioare şi o cantitate mare de apă stocată în hidrocentrale din amonte.

Zonele secate reprezintă o sursă de praf de sare, o ameninţare serioasă pentru mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor.

„Tehnologiile eficiente de economisire a apei pot salva”

Cercetătorii din China şi Uzbekistan au propus o foaie de parcurs în vederea restabilirii ecologiei zonelor secate, acoperite anterior de apele lacului.  Oamenii de știință au împărţit Marea Aral în mai multe secţiuni, care urmează să fie "tratate" prin măsuri personalizate.

Chen Xi precizează că tehnologia de economisire a apei reprezintă una dintre modalităţile importante prin care pot fi rezolvate problemele ecologice din ţările din Asia Centrală. "Şaizeci de procente din resursele de apă ale Uzbekistanului sunt utilizate pentru plantaţiile de bumbac. Tehnologiile eficiente de economisire a apei pot salva în fiecare an, în Uzbekistan, 8 până la 10 miliarde de metri cubi de apă care poate fi folosită pentru dezvoltarea industrială şi restabilirea Mării Aral", a declarat cercetătorul