Povestea eroinelor care au salvat oameni din calea naturii dezlănțuite. Una dintre ele avea doar 10 ani, iar cealaltă a ajutat oamenii până la ultima suflare
0O copilă de 10 ani și o tânără de 24 de ani au reușit să salveze sute de vieți din fața naturii dezlănțuite, prin dăruire, sacrificiu și prin atitudinea față de materiile predate la școală. Una dintre ele a devenit eroină națională.
Printre cele mai devastatoare dezastre naturale care pot lovi așezările omenești sunt tsunami-urile. Un tsunami este un val mareic cauzat de cutremure sau erupții submarine puternice sau de coastă, care se propagă prin ocean cu o viteză de până la 700 km/h. Spre deosebire de valurile obișnuite, un tsunami afectează întreaga coloană de apă, având o înălțime mică în larg însă în momentul când ajunge în apropierea țărmului, în zone cu apă mai puțin adâncă, înălțimea sa crește, provocând inundații devastatoare și pierderi masive de vieți omenești. Conform National Oceanic and Atmospheric Administration(NOAA), din anul 1610 î.Hr și până în prezent au fost documentate aproape 3000 de tsunami-uri. În ultimii 100 de ani, au provocat peste 260.000 de decese. Sute de vieți au fost însă salvate din calea furiei colosale a apelor ridicate de tsunami de un copil și o tânără femeie. Este vorba despre Tilly Smith, din Marea Britanie, și Miki Endo, o japoneză de 24 de ani. Cea din urmă și-a dat viața pentru a salva cât mai mulți conaționali, devenind eroină națională în Țara Soarelui Răsare.
Copila care a salvat o sută de oameni fiindcă a fost atentă la ore
În anul 2004, Tilly Smith, o englezoaică de 10 ani, se afla în vacanță, în Thailanda, împreună cu părinții și cu sora ei, Holly, în vârstă de șapte ani. Era un moment festiv, familia de britanici dorind să-și petreacă zilele de Crăciun pe plajele Mai Khao din Phuket, o destinație de vis frecventată de mulți turiști străini. În a doua zi de Crăciun, în jurul orei 8.30 dimineața, familia Smith se plimba de-a lungul plajei Mai Khao.
Nici ei și nici cei peste o sută de turiști care se plimbau, înotau sau făceau caiac nu aveau de unde să știe că peste câteva minute se va produce unul dintre cele mai cumplite dezastre din Oceanul Indian, un cataclism care va lua viața a peste 230.000 de oameni. Singura care și-a dat seama a fost însă Tilly, fetița de 10 ani. Și asta fiindcă a fost atentă la orele de geografie. La una dintre lecțiile predate de profesorul ei de la școala Danes Hill din Oxshott, Surrey, Marea Britanie, a învățat despre tsunami-uri și mai ales cum să le recunoască. Profesorul le arătase un videoclip cu un tsunami în Hawaii și a fost captivată de acea lecție. În timpul plimbării, Tilly a început să observe cu groază multe din semnalele de alarmă despre care învățase la ora de geografie, în legătură cu iminența unui val ucigaș produs de tsunami.
„Marea s-a retras și am observat că valurile intrau, dar nu ieșeau. Marea efectiv părea că fierbe și era plină de spumă. Mă tot gândeam: «Am mai văzut asta, am mai văzut asta undeva». Simțeam că ceva teribil urma să se întâmple. Am început să strig: „Tsunami, va fi un tsunami”. Bineînțeles, nu știau despre ce vorbeam. În acel moment eram complet panicată, strigam: „Trebuie să coborâm, trebuie să fugim”, preciza Tilly Smith pentru The Sun în anul 2014, la 10 ani de la incident. Inițial, nimeni nu a luat-o în seamă pe Tilly. Părea doar un copil speriat dintr-o cauză imaginară. Holly, sora mai mică, a început să plângă iar tatăl a plecat cu ea să o liniștească. Insistențele lui Tilly l-au determinat totuși pe tatăl fetelor să vorbească cu un paznic japonez de la hotel, oameni care știu multe despre tsunami-uri.
Auzind de semnalele alarmă observate de Tilly, japonezul a realizat că urmează un dezastru. Atunci părinții au crezut-o. Împreună cu oamenii de la hotel s-au răspândit rapid și au început să strige la oameni adunându-i de pe plajă către locurile cele mai înalte. În doar câteva minute un val uriaș de apă a lovit plaja și hotelurile. Niciun om de pe plaja unde s-a aflat familia Smith nu a murit. Au fost salvați de copila de 10 ani care a reușit să identifice la timp apropierea valului ucigător. A fost poreclită „Îngerul plajei” și a fost considerată un copil miracol. Dezastrul care a lovit și Thailanda a făcut ravagii în toată Asia de Sud-Est, având peste 230.000 de victime.
În slujba cetățenilor până la ultima suflare
Pe 11 martie 2011, la șapte ani de la dezastrul produs în Asia de Sud-Est la care a fost martoră Tilly Smith, un alt tsunami avea să lovească în Extremul Orient. De această dată, coastele Japoniei. Aproximativ 16.000 de oameni au murit în acea zi de-a lungul coastei din regiunea Tohoku, acolo unde valurile uriașe au făcut ravagii. Au fost distruse mai multe orașe și sate din Tohoku și au fost lăsate sute de mii de oameni fără adăpost. Unul dintre cele mai afectate a fost Minamisanriku, un port liniștit la nord de Sendai, în nord-estul Japoniei.
Din cauza valurilor provocate de tsunami, orașul a fost distrus în totalitate. Aproximativ 900 de localnici au fost uciși, dar aproape 16.000 au supraviețuit. Minunea s-a datorat unei tinere de 24 de ani care a luptat până la ultima suflare ca toată lumea să ajungă în siguranță. Eroina acelei zile se numea Miki Endo și era operator radio și observator în cadrul echipei de urgență în caz de dezastru a orașului. Dezastrul a început la ora 14:46, la aproximativ 128 de kilometri est, în Pacific, de-a lungul unei falii îngropate adânc sub fundul oceanului. Un bloc de scoarță terestră lung de 450 de kilometri s-a clătinat brusc spre est, suficient cât să dea naștere valurilor ucigașe. Primarul orașului Jin Sato tocmai terminase o ședință la Primărie pe tema dezastrelor naturale, cu doar câteva zile înainte fiind un alt cutremur zguduise regiunea.
Cutremurul de pe 11 martie a durat cinci minute și s-a făcut resimțit pe un areal întins. Sato și-a dat seama de pericol și a alertat imediat echipa de urgență din care făcea parte și Miki Endo. Împreună cu încă 28 de angajați au urcat imediat în centrul de pregătire pentru dezastre al orașului, o clădire cu structură metalică, pe trei etaje. Miki s-a instalat imediat la microfon, observând în același timp mișcările mării. Imediat a transmis prin intermediul stațiilor de amplificare avertismentul cerându-le oamenilor de urgență să se îndrepte către zonele înalte. „Vă rugăm să mergeți pe un teren cât mai înalt!”, se auzea vocei tinerei japoneze în tot orașul. Miki a rămas la post chiar și atunci când peretele de apă venea amenințător către port. A văzut cum valurile se revarsă peste digul înalt de cinci metri jumătate al orașului și cum distruge tot portul. În tot acest timp anunța oamenii pe unde să fugă și cum să se adăpostească, pe unde au cedat barajele și ce au de făcut, cu un calm incredibil. În paralel trimitea rapid mesaje și contacta centrele de evacuare pentru a fi pregătite. Restul membrilor comitetului de urgență s-au refugiat pe acoperișul clădirii. Miki Endo a rămas la etajul doi, în fața microfonului, continuând să transmită mesaje precise și să țină oamenii la curent. A transmis până la ultima suflare.
Valul uriaș a izbit clădirea cu o forță incredibilă. Miki Endo a fost ucisă pe loc. Reușise să salveze viața a mii de oameni care datorită indicațiilor ei au știut ce să facă, ce drumuri să evite și încotro să se îndrepte. Centrele de evacuare au știut în fiecare clipă cum să intervină. Un supraviețuitor, Taeza Haga, i-a spus mamei lui Endo că transmisiunea i-a salvat viața. „Am auzit vocea fiicei tale tot drumul. M-a ghidat”, a precizat bărbatul. Trupul lui Miki Endo a fost găsit abia pe 23 aprilie, la mai mult de o lună de la tragicul incident. Cutremurul care a provocat tsunamiul uriaș a avut magnitudinea de 9.0 și a declanșat valuri care au inundat peste 320 de kilometri de coastă, declanșând un dezastru nuclear la centrala de la Fukushima. La aproape un deceniu de la tsunamiul ucigaș din 2011, orășelul Minamisanriku a fost reconstruit. Clădirea pentru situații de urgență, sau mai precis scheletul metalic care a mai rămas din ea, a fost păstrat ca un monument dedicat eroismului lui Miki Endo și sacrificiului ei pentru comunitate.