Istoria globurilor de Crăciun. Cum a ajuns obiceiul în România

Aproape fiecare dintre noi avem un glob preferat, cu care împodobim pomul de Crăciun, cel mai frumos ritual al Sărbătorilor de Iarnă.

Unul dintre cele mai aşteptate momente din cadrul Sărbătorilor de Iarnă a fost împodobirea bradului de Crăciun. Din acest punct de vedere, globurile reprezintă principalele decoraţiuni care dau o notă festivă ritualului la care participă copiii şi adulţii, adică împodobirea bradului, fie el natural sau artificial.

Despre globurile de Crăciun se ştie că au o istorie de mai bine de un secol şi jumătate şi ele îşi au originea în Europa, într-un orăşel montan din Germania pe nume Lauscha, fiind descoperite la 1847. Până atunci, localnicii împodobeau bradul cu alt fel de globuri, naturale, respectiv nuci şi mere.

În anul pomenit mai sus, un localnic pe nume Martin, care muncea la un atelier de sticlă, nu a avut nici mere şi nuci să împodobească bradul de Crăciun tradiţional şi de teamă să nu-şi dezamăgească copiii a confecţionat din sticlă roşie şi aurie globuleţe care să imită alimentele amintite. Ideea a plăcut şi locuitorilor din oraş, care de atunci au folosit ca ornamente pentru brad globurile magice. Aceste ornamente de Crăciun au început ceva mai târziu să fie exportate şi în alte părţi ale Europei, dar mai ales peste ocean.

Astfel, în 1880, afaceristul american F.W.Woolworth a descoperit atelierele din Lauscha în timpul unei vizite în Germania şi a făcut o mare avere prin importarea ornamentelor de sticlă în SUA.

De la acel moment, globurile de Crăciun au început să fie produse la scară industrială, iar tehnicile de lucru au evoluat de la simple ornamente, la globuri pictate manual, pentru a deveni mult mai atractive. Istoricii consemnează în America sfârşitului de secol XIX peste 1.000 de magazine unde se comercializau globuri de Crăciun.

Însă localitatea Lauscha, unde s-au confecţionat pentru prima dată globurile de Crăciun, a rămas celebră şi în perioada dintre cele două războaie mondiale aici s-a înfiinţat prima şcoala unde se preda arta prelucrării sticlei şi totodată tehnicile de fabricare a ornamentelor pentru Crăciun.

În ziua de azi, încă mai există 20 de ateliere de sticlă în Lauscha, care produc  globuri de Crăciun.

Semnificația culorilor globurilor

În România, obiceiul de a împodobi bradul de Crăciun cu globuri a fost adus de studenţi români care frecventau universităţile din Berlin sau Viena. Obiceiul a fost susţinut şi de Curtea Regală a dinastiei Hohenzollern şi imediat preluat şi de elita bucureşteană.

O altă tradiţie este legată de culoarea globurilor de Crăciun. Se spune că în funcţie de culorile alese, anul viitor le va îndeplini oamenilor diferite dorinţe.

Astfel, globurile de culoare albă aduc bucurie, echilibru şi înţelepciune, dar şi smerenie şi bunătate.

Roşul este un simbol al focului şi de asemenea, al voinţei şi împlinirii sufleteşti. Totodată, culoarea se regăseşte şi în costumul lui Moş Crăciun. Verdele este culoarea bradului şi aduce, potrivit tradiţiei, bunăstare, fiind şi un simbol al tinereţii, dar şi sănătăţii.

Nici globurile albastre nu trebuie să lipsească din nici un brad dacă vrem ca anul următor să fim mai liniştiţi şi să scăpăm de lucrurile rele. La rândul lor, globurile aurii poartă noroc la bani şi semnifică lumina şi bunătate din oameni.