Cele mai stupide morți ale unor personalități. Savantul care a murit din bun simț, matematicianul ucis de neîncredere

Mai multe personalități ale istoriei au murit în condiții pe care astăzi le-am considera de-a dreptul stupide. Fie că au făcut excese culinare fie că au murit din politețe exagerată, aceștia au intrat într-o galerie macabră de morți dubioase.

Moartea este o realitate inevitabilă în cazul tuturor ființelor vii. Oamenii, evident, nu fac excepție. Majoritatea și-ar dori o moarte cât mai ușoară și cât mai demnă. O parte a personalităților istoriei, fie că a fost vorba de regi, oameni politici sau oameni de știință au avut parte de un sfârșit cât se poate de stupid. Unii au intrat chiar într-o galerie macabră a morților absolut absurde.

Ucis de lăcomie

Una dintre cele mai stupide morți din istorie a fost cea a regelui Suediei, Adolf Frederick. Acesta a domnit în perioada 1751-1771. A fost unchiul Caterinei cea Mare a Rusiei și provenea dintr-o dinastie germană Holstein-Gottorp.

Domnia sa a fost marcată de o lungă perioadă de pace. Cu toate acestea, Adolf Frederick a devenit celebru mai ales din cauza morții sale. Mai precis, se spune că a murit din cauza lăcomiei excesive.

În anul 1771, monarhul Suediei a murit după ce a mâncat prea mult, la vârsta de 61 de ani. Ultima sa masă a constat într-o porție mare de caviar, cantități impresionante de fructe de mare și un soi de mâncare din varză. De parcă nu ar fi fost de ajuns, regele a mâncat și 14 porții de semla, un fel de brioșe umplute cu cremă. După acest festin, a suferit complicații gastrice atât de grave încât a murit la scurt timp.

Omul de știință omorât de prea multă politețe

Tycho Brahe a fost un astronom extrem de cunoscut în secolul al XVI-lea. Era un om de știință talentat și provenea dintr-o familie de nobili danezi. Era cunoscut și pentru faptul că a purtat o bună parte din viață o proteză de metal, la nivelul nasului, după ce și-a pierdut o parte a organului olfactiv în timpul unui duel.

A studiat de-a lungul vieții alchimia, medicina și astronomia. S-a dedicat studiului planetelor și își construiește în Danemarca un laborator de astronomie și chimie. Reușea să determine poziția stelelor cu ajutorul unui compas și al unui cadran conceput de el, mai ales fiindcă nu fusese inventat încă telescopul.

După ce descoperă o stea, necunoscută până atunci, și o numește Cassiopeia, regele Danemarcei îi finanțează construirea unui laborator astronomic pe insula Hven.

Acest laborator devine cel mai important centru astronomic al vremii, în Europa. Astronomul danez a devenit faimos și din cauza modului în care a murit. Din prea multă politețe s-ar spune. Mai precis, în anul 1601, acesta a participat la un banchet organizat, de un puternic conte al Boemiei, la Praga, acolo unde se mutase pentru a-și continua cercetările astronomice.

Brahe era puternic constrâns de nevoile fiziologice. Cu alte cuvinte dorea să urineze cu orice preț. Din politețe, considerând că și-ar fi jignit gazda dacă ar fi plecat de la banchet pentru a-și face nevoile, Brahe s-a ținut.

Având în vedere că petrecerea a durat destul de mult, vezica urinară a astronomului a crăpat. Johhanes Kepler, elevul său, mărturisea că astronomul a suferit 11 de zile de febră, delir și insomnie după care a murit. 

A murit de frica de a nu fi otrăvit

Unul dintre cei mai importanți matematicieni și logicieni ai secolului XX a fost Kurt Godel. Acesta s-a născut în anul 1906, în orașul Brno, din Cehia de astăzi, dar la aceea vreme parte a Imperiului Austro-Ungar. Tatăl său era patronul unei filaturi, așa că Kurt Godel a beneficiat de o educație solidă, fiind de altfel pasionat de matematică și filosofie.

A urmat studiile Universității din Viena, acolo unde a susținut și doctoratul. Era pasionat, în special, de logica matematică. Godel a avut o contribuție fundamentală în cercetarea matematică a secolului XX, dar și cu largi contribuții în logică și filosofie.

În anul 1940 a emigrat în Statele Unite, pentru a scăpa de regimul nazist, după anexarea Austriei. În Statele Unite a continuat studiile și cercetările sale în domeniul matematicii, logicii și filosofiei.

A trăit în Princeton, New Jersey, și l-a cunoscut pe Albert Einstein. Către finalul vieții, Kurt Godel a dezvoltat probleme mentale. De la acestea i s-a tras și sfârșitul. După ce prietenul său cel mai bun a fost asasinat. Godel a devenit obsedat de frica de a nu fi ucis prin otrăvire.

Așa că nu mânca decât mâncarea pe care i-o pregătea soția sa Adele. În 1977, Adele a fost spitalizată din cauza problemelor de sănătate. Godel a refuzat să mai mănânce și pur și simplu s-a înfometat. Când a fost descoperit avea 29 de kilograme și a murit efectiv de inaniție la spitalul din Priceton.