Ce a însemnat căderea Constantinopolului pentru lumea creștină: ziua în care Hagia Sofia a devenit moschee VIDEO
0La 29 mai 1453, forţele Imperiului otoman aflate sub conducerea sultanul Mehmed al II lea Fatih, cunoscut şi ca Mahomed al II lea Cuceritorul, au cucerit Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin.
„Decât să cârmuiesc o împărăţie care să nu cuprindă Constantinopolul, mai bine să nu cârmuiesc nici o împărăţie”, a spus sultanul Mehmed al II-lea.
Cum a fost cucerit Constantinopolul
La 5 aprilie 1453, întreaga armată otomană, în frunte cu sultanul Mehmed al II lea, s-a aflat în faţa zidurilor Constantinopolului. După mai multe asalturi şi pierderi mari, s-a ajuns la concluzia că o bună cale de a pătrunde în oraş ar fi săparea de tuneluri, în paralel cu mărirea atacurilor.
Apărătorii bizantini au primit lovitura decisivă pe 29 mai 1453, când Constantinopolul a fost definitiv cucerit de către otomani, scrie Mehmet Ali Ekrem în „Istoria Imperiului otoman şi a sud-estului european (1300 – 1918)“.
Cucerirea Constantinopolului a fost un şoc pentru Europa creştină. Preocupate mai mult de problemele lor interne, nici Regatul Angliei, nici Regatul Franţei, nici Imperiul Romano-German nu au venit în ajutor. Papa Pius al II-lea a încercat să declanşeze o cruciadă pentru recapturarea Constantinopolului, dar fără succes.
Constantinopolul a devenit noua capitală a Imperiului Otoman. După cucerirea Constantinopolului, Mehmet al II-lea i-a îndemnat pe turcii din toate posesiunile sale să se așeze în oraș, dându-le ajutoare să-și ridice case și prăvălii.
Un turc a devenit împărat
În viziunea lui Mehmet, el era succesorul Împăratului Roman și s-a autointitulat „Kayzer-i Rum“, adică Cezar (Împărat) Roman, dar a fost supranumit „Cuceritorul“.
Mulți greci au părăsit orașul și s-au refugiat în vestul Europei, ducând cu ei cultura și documente din tradiția greco-romană care au contribuit la începutul Renașterii.
Hagia Sofia, construită din ordinul împăratului Iustinian (527-565), a fost transformată în moschee. Mozaicurile au fost acoperite cu un strat de tencuială albă, fără a fi distruse. Motivul este faptul că islamul consideră imaginile cu îngeri, oameni sau animale, drept idolatrie. Ulterior, turcii au adăugat fostei catedrale patru minarete în cele patru colțuri.
În anul 1935, primul președinte al Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, a hotărât transformarea moscheii în muzeu, datorită importantei sale istorii milenare și a valorii artistice și arhitectonice inestimabile.
O nouă putere militară
Jefuirea Constantinopolului a durat trei zile şi trei nopţi, în tot acest timp populaţia orașului fiind masacrată fără milă, iar bisericile și alte lăcașe de cult fiind jefuire şi profanate.
În acea perioadă nefastă, a pierit și un mare număr de capodopere ale umanității, în special cărțile rare aflate în marea bibliotecă a orașului și unde se aflau importante lucrări ale Antichității, precum cele a lui Aristotel, Platon, Seneca.
Din punct de vedere istoric, căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârșitul vechiului Imperiu Bizantin, ci și nașterea unei mari puteri militare, care după ce va cuceri Balcanii va reprezenta un permanent pericol pentru Europa și pentru civilizația creștină în următoarele secole.