Interviu Povestea surorilor care pun România pe harta mondială a baletului: „Faptul că este cineva din familia ta lângă tine este ceva ce nu se poate înlocui cu nimic"

Au simțit chemarea dansului din copilărie și au transformat pasiunea în vocație. Surorile Alice și Marina Minoiu au dansat pe scenele mari ale României și ale lumii, iar acum, împreună, vor aduce în fața spectatorilor din țară un stil unic în balet, prin Gala Internațională ,,Balanchine's Legacy". Evenimentul va avea loc pe 11 februarie, la Sala Palatului din București. ,,Spectacolul acesta e ca o explozie de emoție în total alte ritmuri față de cum este un balet clasic", spune Alice Minoiu, directorul galei.

,,Sufletul este singurul lucru care nu poate fi mințit"

O discuție cu Alice Minoiu te face să te simți inevitabil atras de artă. Ca balerină, a debutat la Opera Națională București, în 2010, iar de-a lungul carierei a ajuns inclusiv pe scena Royal Albert Hall din Londra. A dansat în ,,Romeo și Julieta", în fața a zece mii de oameni, chiar la Verona. Acum se dedică organizării și producției unor gale internaționale de balet. Aici, în România. 

,,Într-o lume care acum merge spre superficialitate, zona asta de arte este atât de conectată cu sufletul.  Și sufletul este singurul lucru care nu poate fi mințit. Nu poți să fii superficial cu sufletul, ori simți, ori nu simți", spune Alice. 

În februarie, pe scena de la Sala Palatului, spectatorii vor putea simți și trăi cel mai ambițios proiect al ei: Gala Internațională de Balet ,,Balanchine’s Legacy". Coregraful de orginie georgiană, născut în 1904, a fost școlit în Rusia, dar a făcut istorie și a creat stilul care îi poartă numele în Statele Unite.

,,Propune un stil de balet puțin diferit față de baletul clasic. Este stilul Balanchine. Balanchine ca și coregraf este denumit ,,părintele baletului american" și a adus o nouă viziune. (...) Față de celelalte spectacole pe care noi le-am promovat la Teatrul Național din București și au fost clasice, stilul acesta vine cu o muzicalitate mult mai mare, cu rigurozitatea pașilor și este un stil de viteză, balerinii se focusează foarte mult pe partea aceasta". 

Pe scenă vor urca balerini chiar de la compania fondată de George Balanchine, New York City Ballet, dar și de la Opera Garnier din Paris, Royal Danish Ballet și Houston Ballet. Este a patra gală de balet organizată de Alice Minoiu, iar ajutor important îi este sora ei, balerina internațională Marina Minoiu.

,,Pentru această gală a fost mult de lucru, pentru că vorbind de George Balanchine, nu vorbim despre o gală internațională de balet comună, vorbim de un coregraf foarte mare, un coregraf care nu este foarte ușor de adus într-o companie profesionistă de dans în general. Să aduni niște artiști din întreaga lume și să primești niște drepturi pentru a face o gală dedicată geniului lui Balanchine este un lucru destul de greu de obținut, dar în același timp un lucru foarte frumos. Și ne bucurăm foarte mult că putem să aducem asta în București, respectiv în România.

De ce este dificil acest stil de adus de companiile mari de dans? Pentru că se cere un anumit tip de mișcare, un anumit tip de interpretare, un anumit tip de dansator. Iar dacă tu, ca și companie, oricât de mare ai fi nu bifezi niște căsuțe pe care Fundația Balanchine le cere - cei care au drepturile de autor - nu se întâmplă. Acești oameni sunt foarte, foarte stricți în ceea ce privește detaliile (...) De aceea, gala asta, deși poate din afară pare ca un eveniment de balet de înaltă clasă, este mai mult decât atât. Pentru că nu este foarte ușor să aduni toate lucrurile astea la un loc, mai ales într-o țară ca a noastră, în care Balanchine a fost prezentat doar de două ori până acum în istoria dansului", spune Marina Minoiu. 

Ca balerină s-a îndrăgostit iremediabil, dar nu la prima vedere, de dansul lui Balanchine.  

,,Este o bucurie pentru că, pentru noi, care suntem un pic mai estic formați în lumea dansului, Balanchine este foarte vestic.  (...) Când am ajuns să dansez mai mult Balanchine, respectiv în anii mei de la Teatrul Regal din Copenhaga, la început tot sistemul a blocat, nu a vrut, nu am înțeles. Până am întâlnit oamenii potriviți, care mi-au explicat de fapt că nu este doar viteză și să-ți dai picioarele peste cap și să sari mai repede. Era vorba de a te contopi cu muzica, de tu a fi muzica ca dansator. Și asta mi-a schimbat foarte mult percepția și modul de gândire și am ajuns să înțeleg stilul acesta și să înțeleg ce a făcut Balanchine atunci când a fondat și New York City Ballet și moștenirea pe care a lăsat-o în spate".

Baletul, o chemare pentru cele două surori

Ca să ajungă în acest punct, împreună în organizarea unui spectacol atât de ambițios, cele două surori au în spate ani de muncă. Și visul unor fetițe care au simțit chemarea dansului.

Alice Minoiu a descoperit această lume la 6 ani. 

,,Prima oară când am călcat într-un studio de balet m-a atras că puteam să fiu o păpușă, țin minte și acum. Adică puteam interpreta o păpușă. Și pentru mine zona de creativitate e foarte importantă. Iar cu aceste evenimente am tot dezvoltat-o, mi-am dat seama că face parte din mine, că poate m-am născut să aduc lumii această creativitate, să o pun în valoare. Și mă bucur foarte mult că ea a început din copilărie și că mi-am dat seama atunci exact cum ar trebui să fie parcursul meu în viață la o vârstă atât de mică", povestește Alice. 

Marina zâmbește când își aduce aminte cum a început pentru ea parcursul în lumea dansului: 

,,Inițial eu am fost trimisă la pian, iar sora mea la balet. Și am avut o reacție destul de puternică atunci, pentru că am spus  <<Eu de ce să nu fac balet?>>. Și am zis  <<Dacă nu fac balet, nu fac nici pian>>. Acesta a fost începutul nostru, neavând neapărat artiști în familie, decât poate dragostea tatălui nostru către artă, frumos și zona asta de creativitate și de expresivitate. Bunicilor noștri le plăcea să danseze când erau foarte tineri, ei s-au cunoscut la un salon de dans, cum era pe vremuri. Și mama noastră care a fost îndrăgostită de patinaj, de sporturile astea artistice. Și cred că s-a întâmplat ceva sus în stele și am aterizat noi balerine.

De când am ajuns la balet, pentru mine a fost foarte clar că asta e ce vreau să fac. Și nu am regretat absolut nicio clipă! Provocări am avut, dar le-am trecut, pentru că mi-a plăcut foarte mult și nu am considerat niciodată că am făcut sacrificii foarte mari, în afară de a fi departe față de familie când am fost plecată. Nu pot să spun că am regretat ceva, ba din contră, mi-am urmat chemarea. Și ăsta consider că acesta mi-a fost drumul, pentru că au fost momente când am vrut să renunț și cumva viața m-a reîntors pe același drum. Și am zis <<Bine, rămânem aici>>".

,,Să o ai pe sora ta într-o companie de dans alături de tine este cel mai mare cadou pe care ți-l poate oferi viața"

Legate de sânge și de iubirea pentru dans, ambele surori au avut bucuria să-și transforme pasiunea din copilărie în carieră. Alice Minoiu povestește: 

,,După terminarea liceului de coregrafie, am dat audiție pentru Opera Națională din București și am devenit balerină. Am avut roluri atât în corpul de balet, cât și solo. Aș putea spune că cea mai frumoasă parte a carierei mele la Opera Națională a fost sub conducerea lui Johan Kobborg, care a devenit pentru mine și un etalon al baletului. Cumva, datorită lui am fost inspirată să fac și eu aceste evenimente. Am văzut un nivel extraordinar de profesionism și o viziune extraordinară asupra dansului și asupra baletului, cum trebuie să îl schimbăm pentru lumea secolului XXI. Ulterior, pe la 27 de ani am renunțat cu totul la a mai fi pe scenă și m-am dedicat în totalitate acestor proiecte, în care am foarte mare încredere".

La Opera Națională din București, cele două surori balerine au avut ocazia să fie împreună pe scenă. Marina Minoiu își amintește cu emoție:

,,Să o ai pe sora ta într-o companie de dans alături de tine este cel mai mare cadou pe care ți-l poate oferi viața. Nu există nimeni, nu există nimeni într-o companie, poți să ai prieteni foarte buni - și am avut și încă am, nu este asta - dar faptul că este cineva din familia ta, sângele tău acolo lângă tine este ceva ce nu se poate înlocui cu nimic.

Și am avut amândouă niște experiențe atât de frumoase să dansăm una lângă alta, una în spatele celeilalte; dacă nu dansam eu, mă duceam și o vedeam. Și invers. Și susținere, și ne ajutam, ,,acolo poate ar trebui să faci așa...". Dar niciodată nu au fost niște critici sau lucruri urâte sau competiție. Ne-am ajutat tot timpul, iar acum suntem într-o altă postură, de organizatori. Ideea este a ei de a aduce Balanchine. Ea a avut viziunea (...), iar eu cu ce am venit în plus a fost cu cu contactele pe care le am, cu legăturile pe care mi le-am format cât am fost plecată și nu numai".

Rolurile definitorii pentru Marina Minoiu

Pentru balerină au urmat și ani petrecuți în afara țării, în care a jucat roluri la care multe artiste visează, dar a explorat și laturi noi ale dansului. 

,,Sunt roluri care m-au marcat și care vor sta cu mine toată viața. Și aici pot să menționez Manon, Marguerite și Armand, Silfida. Apoi multe dintre rolurile și alte laturi ale mele pe care le-am descoperit în anii mei în străinătate. Și aici aș vorbi un pic despre stilul Bournonville, care este un stil tipic danez. Este foarte dificil tehnic, fizic, dar plăcerea pe care ți-o dă dacă ajungi să îl înșelegi... Este unul dintre cele mai frumoase stiluri pe care le-am dansat. (...)

De la Balanchine aș putea să menționez Jewels, tradus în română ,,Bijuterii". Este un moment mai mare făcut din trei părți. Primul se numește Emeralds (Smaralde) și este un omagiu adus Școlii Franceze de Dans. Al doilea este Rubies (Rubine) și este un omagiu adus Școlii Americane de Dans, respectiv ceea ce a creat Balanchine. Și al treilea este Diamonds (Diamante), un omagiu adus baletului rusesc, respectiv Școlii Vaganova, de unde a pornit și el. Este unul dintre cele mai mari titluri ale lui și foarte complex! Și mi-a făcut o deosebită plăcere să le dansez pe toate, pentru că m-au trecut prin stări diferite. Emeralds e foarte romantic, de exemplu, este pe muzică de Fauré. Rubies este pe muzică de Stravinsky și are elementul acesta de jazz, mai modern în el. Iar Diamonds este Ceaikovski și e ca un regal al baletului clasic. Iar noi în Gală vom avea două dintre aceste momente, respectiv din Rubies și Diamonds, care vor fi pentru prima oară dansate în România". 

Mesajul pentru copiii atrași de balet

Balerinele ajunse acum oameni mari încurajează copiii spre această artă. 

,,Baletul, chiar și în cazul unui curs făcut de două-trei ore pe săptîmână o să te învețe foarte multe lucruri: de la o postura mai corectă, de la sensibiliatea pe care o deprinzi în urma lucrului cu muzica, de la lucrul în echipă pe care trebuie să îl ai la o oră de balet până la disciplină, te provoacă să ții minte niște lucruri mai repede și să le execuți corect. Adică împinge cumva corpul și mintea către mai sus și către o zonă mai frumoasă, mai vulnerabilă, mai sensibilă, mai umană. Astfa face dansul. Și dansul mai are și calitatea asta foarte frumoasă de a conecta oamenii între ei; că dansezi unul cu celălalt sau că dansezi într-un grup, nu poți să dansezi dacă tu ai un minimum de conexiune cu cel de lângă tine, trebuie să simți lucrurile astea", spune Marina Minoiu. 

Balerina are un mesaj și pentru părinții de băieți: 

,,Chiar dacă dansul e văzut ca un lucru foarte feminin, dacă ne uităm un pic în istoria dansului... Și chiar și astăzi, subiectul nostru este George Balanchine, care este un mare coregraf al secolului XX și un inovator al dansului, a fost bărbat. Și sunt foarte mulți dansatori celebri și coregrafi care au schimbat lumea dansului tocmai prin forța pe care au adus-o în dans și elementul masculin. Un artist va avea întotdeauna o altă simțire, o altă sensibilitate către viață, către comunicare, către a-și gestiona emoțiile. Acesta este iarăși un lucru foarte important, gestionarea emoțiilor în artă. Și în cursurile pentru copii te lovești. Vine emoția prezentării unui dans, vine emoția unui spectacol, emoția de a fi pe scenă. Și atunci inevitabil se adună foarte multe puncte".

Alice Minoiu le transmite copiilor să nu se lase niciodată descurajați dacă visul lor este dansul:

,,Nu contează nicio părere din jur, nu contează ce zice lumea. Contează ce crezi tu și să rămâi fidel la ce crezi tu. Mai ales că este vorba despre tine și nu are nimeni niciun drept să se implice, să îți schimbe direcția, în afară de tine. Și crezând foarte mult în ce faci, nu există să nu reușești. Parcă tot Universul e acolo cu tine, ca tu să reușești. (...)

Cumva mentalitatea este ,,cum vei trăi?". Partea a doua se poate lega și de vârstă. Eu niciodată nu am avut aceste frici și știam mereu că voi găsi ceva. Și după ce te lași de balet există atâtea lucruri în cariera asta pe care le poți face ulterior. Trebuie doar să vrei, să cauți soluții și să vrei să aduci un plus de valoare. Punându-ți intenția asta nu are cum să nu se întâmple ceva de bine".

Alice Minoiu:,,Îmi doresc să punem România pe hartă prin aceste spectacole"

Surorile Minoiu sunt dovadă vie că visurile pot deveni realitate. Dorințele lor nu se opresc aici. Înainte de gala din februarie, Alice Minoiu spune: 

,,Visez pentru ,,Balanchine’s Legacy" să fie cu adevărat o provocare pentru public. Și publicul să vadă cât de minunat este acest spectacol și ce presupune el. Pur și simplu, spectacolul acesta e ca o explozie de emoție în total alte ritmuri față de cum este un balet clasic. (...)

Îmi doresc să punem România pe hartă prin aceste spectacole, să se știe că și la București putem să facem asta, că artiștii de top sunt primiți aici cu brațele deschise și că avem nevoie de ei pentru a ridica mereu nivelul de cultură din țară".