Video Urșii, stăpânii tomberoanelor pe Transfăgărășan: „Sunt deja atât de isteți încât blochează drumul”

Alături de punctele sale de belvedere și de lacul glaciar Bâlea, urșii au rămas una dintre marile atracții ale Transfăgărășanului, șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu, traversând Munții Făgăraș la înălțimi de peste 2.000 de metri.

Deși întreg traseul Drumului Național 7C este împânzit de panouri informative prin care turiștii sunt avertizați să nu hrănească urșii și să nu se apropie de animalele sălbatice, mulți dintre călători nu se pot abține de la astfel de gesturi.

Urșii, stăpânii tomberoanelor

Chiar și atunci când nu primesc alimente direct de la turiști, urșii reușesc să își facă rost de hrană, fie invadând parcările aglomerate de pe marginea Transfăgărășanului, unde turiștii lasă resturi alimentare și ambalaje, fie dând târcoale tomberoanelor de gunoi, trecând peste gardurile cu sârmă electrică.

În zona Bâlea Cascadă, adesea aglomerată de turiști, un animal sălbatic a strâns în jurul său o mulțime de curioși (video - Adevărul), în timp ce scotocea prin tomberoane. Timp de câteva minute, ursul coborât din pădure a cercetat pe rând fiecare tonetă cu gunoi, scoțând din unele pungi cu hrană alterată, cutii de iaurt și alte alimente procesate, considerate dăunătoare pentru animale.

Unii turiști au încercat să își facă selfie-uri cu ursul, chiar dacă, recent, alți călători au avut de suferit, fiind răniți după ce s-au apropiat de animalele sălbatice de pe Transfăgărășan. După ce și-a găsit câteva „provizii”, ursul de la Bâlea Cascadă s-a strecurat printre mașini, întorcându-se în pădure.

Pentru mulți dintre oaspeții Transfăgărășanului, urșii rămân principala atracție a excursiilor, alături de panoramele din Munții Făgăraș.

„Pe motocicletă, drumul acesta trebuie să fie de vis! Eu și soția mea l-am parcurs cu o mașină cu transmisie manuală și a fost o experiență grozavă – peisaje spectaculoase și o mulțime de urși de-a lungul traseului. Ne-am oprit de multe ori să fotografiem urșii. Am făcut și o pauză pentru un prânz excelent la lacul glaciar și am ieșit la plimbare pe barajul lacului de acumulare. Un mega-proiect al lui Ceaușescu, care a costat o mulțime de vieți, dar noi, cei din secolul 21, ne putem bucura acum de un drum montan spectaculos, ce rivalizează cu cele mai bune din Italia și Elveția”, scrie un turist canadian, într-o recenzie pe platforma online Tripadvisor. 

Un alt turist, din Germania, remarcă ingeniozitatea animalelor sălbatice, sfătuindu-i pe călători să țină geamurile mașinilor închise.

„Pentru urși, un geam deschis e ca o invitație. Sunt deja atât de isteți încât blochează drumul și unul dintre ei vine la geam după mâncare. Noi nu le-am dat nimic, pentru că se obișnuiesc cu asta. Și astfel ajung să devină ‘cercetători’ permanenți”, afirmă acesta.

Și alți turiști străini remarcă frumusețea șoselei, dar îi roagă pe cei care o parcurg să nu mai hrănească urșii.

„Una dintre cele mai frumoase șosele. Dacă o parcurgi de la nord spre sud, priveliștea e absolut uluitoare, dar dacă vrei să vezi urșii mai întâi, atunci trebuie să mergi de la sud spre nord. Vă rog, nu hrăniți urșii!”, a fost mesajul altei turiste străine.

Transfăgărășanul, drumul construit de militari

Transfăgărășanul (DN 7C) a fost construit în doar patru ani, prin eforturile considerabile depuse de mii de oameni, majoritatea militari, mobilizați de regimul comunist pentru lucrări de interes public. Pentru a reduce costurile investiției, conducerea statului a însărcinat Armata Română cu realizarea drumului.

Drumul (video - Adevărul), cu o lungime de peste 150 de kilometri, traversează Munții Făgăraș de la nord la sud, legând localitatea Bascov (lângă Pitești, în județul Argeș) de Cârțișoara (în județul Sibiu). În zona alpină, de peste 30 de kilometri, șoseaua străbate Carpații prin căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, urcând până la altitudinea de 2.042 de metri, în apropierea Lacului Bâlea. A fost inaugurată în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu și este considerată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră realizate înainte de 1990, dificultatea fiind dată de relieful montan accidentat.

Pentru construcția Transfăgărășanului au fost excavați patru milioane de metri cubi de rocă, s-au realizat 28 de poduri și viaducte, precum și 550 de podețe. Tunelul Bâlea – Capra, cu o lungime de 884 de metri, a fost realizat între 1972 și 1974, în apropierea Lacului Bâlea, fiind una dintre cele mai dificile lucrări de artă de pe traseu.

Pentru finalizarea acestuia au fost dislocați peste 41.000 de metri cubi de piatră și s-au folosit 20 de tone de explozibil, muncitorii fiind nevoiți să lucreze în condiții dificile, inclusiv pe timpul iernii. Zăpada și viscolul au provocat frecvent întreruperi ale lucrărilor. În iarna anului 1973, 180 de persoane au rămas blocate în Căldarea Bâlei din cauza viscolului, fiind nevoie de intervenția utilajelor grele pentru salvarea acestora.

Transfăgărășanul a fost inaugurat în toamna anului 1974, iar în următorii ani a fost asfaltat integral. Drumul rămâne închis circulației în cea mai mare parte a anului, cu excepția perioadei de vară.