Interviu România ratează valul turistic? „Dacă nu luăm măsuri și decizii concrete care să producă efecte, pierdem timp”

Turismul din România atrage tot mai mulți investitori, însă lipsa unei strategii coerente și a finanțării limitează valorificarea acestui potențial. În acest moment sunt în desfășurare proiecte de 6 miliarde de euro dar birocrația nu ajută la atragerea turiștilor care ar putea fi și în număr de 10 milioane pe an.

În contextul tensiunilor internaționale mulți turiști ar putea alege să îți facă vacanțele în România, dar este țara noastră pregătită pentru un aflux de cereri? De la relația cu autoritățile până la investiții necesare turismul autohton a fost, nu o dată, privit ca o ceușăreasă a priorităților la nivel de minister sau Guvern.

Adrian Voican, vicepreședintele ANAT (Agenția Națională a Agențiilor de Turism), a explicat pentru “Adevărul” care sunt problemele cu care se confruntă turismul din România, dar și investițiile pe care antreprenorii români le fac în 2026. 

Industria turismului trece printr-o transformare accelerată, iar România are șansa de a atrage mai mulți vizitatori. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente și a unor mecanisme eficiente de promovare riscă să limiteze acest potențial.

„Nevoia de turism și călătoriile nu dispar, ci se transformă. Se adaptează, se reorientează, sunt o nevoie reală, nu sunt un moft, un lux. Și ca atare vom regăsi românii plecați în vacanță, fie în România, fie în străinătate, dar în zone mai sigure.

În momentul în care tulburările se liniștesc, dispar, oamenii își reiau vechile obiceiuri de consum turistic, pentru că am văzut asta în mai multe tipuri de crize”, spune Voican.

Strategie guvernamentală: între bune intenții și rezultate modeste

La nivel instituțional, există dialog între stat și mediul privat, însă implementarea lasă de dorit: „Avem nevoie de un organism mult mai flexibil și mult mai rapid în luarea deciziei”, subliniază expertul, atrăgând atenția că „viteza nu este atributul actual al guvernării din România, cel puțin în domeniul turismului”.

Ori tocmai într-o industrie care este într-o continuă schimbare și care depinde de un aport creativ și din partea statului ar fi necesar ca și autoritățile să studieze trendul internațional și să îl adapteze în plan intern. 

Printre problemele cronice se numără proiecte întârziate sau abandonate, precum Organizație de Management a Destinației (OMD). 

„Vorbim de OMD-ul național de ani și de zile. Vorbim de prima de incoming pentru a atrage turiștii străini de ani de zile. Avem nevoie de un organism mult mai flexibil și mult mai rapid în luarea deciziei și a proiectelor de participare a României la târgurile internaționale sau la alte tipuri de evenimente pentru a prinde aceste schimbări de trenduri rapid, măsuri care fie au stagnat, fie au fost suspendate", afirmǎ vicepreședintele ANAT.

Inclusiv stimulentele interne au fost reduse:

„Voucherele de vacanță sunt la jumătate. Deci nici stimularea vacanțelor în România nu funcționează la nivel național. Ok, optimistii pot să spună bine că nu le-au scos de tot. Pesimiștii spun da, dar decontarea a scăzut cu 50%. Voucherele de vacanță stimulau consumul în România și investiții în România și turismul alb în România. Și ce punem în loc? Că n-am pus nici bani de promovare suficienți pe plan internațional, nici alte mecanisme care să stimuleze consumul vacanțelor în România. Pentru că astea sunt cele două mari direcții pe care trebuie să și le asume și pentru care trebuie să lucreze Ministerul Turismului în România.”

Fără bani nu există rezultate

Una dintre cele mai mari probleme rămâne lipsa finanțării coerente pentru promovare:

„Dacă am avea 30 de milioane de euro pentru o promovare a României eficientă într-un mix de marketing, adică pe mai multe canale, nu doar la târguri, trebuie și digital, trebuie și online, trebuie și infotripuri pentru jurnaliștii și turiști, e greu să-i convingi să promoveze România dacă nu îi îmbii foarte tare. Ori dacă noi patinăm și discutăm, dar nu luăm măsuri și decizii concrete care să producă efecte, pierdem timp”.

În realitate, România pierde teren din cauza birocrației:

 „Unul dintre cele mai mari târguri din lume, de la Berlin, ne-a văzut în cinci ani o singură dată după pandemie, până când am reușit să fim din nou acolo. De ce? Din cauza birocrației. Până ne luăm aprobările, până îndeplinim niște criterii. Noi trebuie să ne adaptăm la marile evenimente din lume. Nu să se adapteze ei la birocrația din România, când sunt 160 de țări prezente la Berlin și România nu a fost. Hai să ghicim a cui e vina.”

Situația este agravată de aprobarea tardivă a bugetelor:

 „Bugetul s-a aprobat aproape la 1 aprilie. Ce să facem cu un buget la mijloc de an, când avem cele mai mari târguri din prima parte a anului, și Parisul, și Berlinul, de care am povestit, la început de martie, și altele, Madridul, târguri foarte mari, noi nu avem bugete.”

Investițiile private, motorul real al creșterii

Adrian Voican spune că în contrast cu sectorul public, mediul privat continuă să investească masiv, chiar dacă măsurile de austeritate și creșterea taxelor au lovit și în HoReCa:

 „Avem 2.000 de proiecte în derulare. 6 miliarde de euro este valoarea investițiilor în turism în acest moment. Pe litoral avem aproape 60 de hoteluri all-inclusive, ceea ce este un upgrade de servicii. 10 milioane de turiști străini nu e o cifră exagerată, cum au zis unii, pentru că numai Spania și Franța au în jur de 2 turiști străini pe cap de locuitor. Spania, cu 47 de milioane de locuitori, are 93, 94 de milioane de turiști străini”.

O soluție simplă: taxa turistică

Pentru finanțarea promovării, soluția ar putea fi una deja aplicată la nivel internațional, fără presiune suplimentară pe bugetul de stat.

„Taxa turistică de 1 euro pe noapte ar genera 30 de milioane de euro. ori 30 de milioane de nopți în România, ar face cei 30 de milioane de euro necesari și n-ar fi nici o taxă suplimentară pentru business-uri, n-ar fi nici o alocare bugetară pe care nu reușește să o găsească statul român, ar fi de la turistul care vizitează România, pentru că și noi când mergem în străinătate am plătit până la 7-8% din valoarea nopții de cazare de exemplu recent la Berlin, ei chiar strâng bani ca să poată să promoveze turismul nu se poate fără bani, putem să vorbim încă 100 de ani, fără bani nu se poate promova turismul.”

Lipsa unei strategii coerente, a finanțării și a vitezei de reacție la nivel guvernamental riscă să transforme potențialul României într-o șansă ratată.