Noua găselniţă a turiștilor români în Grecia îi pune în dificultate pe proprietarii de taverne. Unde mănâncă în vacanţe

Noua tendinţă a turiștilor străini în Grecia, mulţi dintre ei români, îi pune în dificultate pe proprietarii de taverne, care observă schimbări neașteptate în modul în care aceștia își iau mesele în vacanță.

Grecii care dețin taverne și restaurante în zonele intens vizitate privesc cu îngrijorare modul în care turiștii, inclusiv românii, își schimbă comportamentul culinar, tot mai mulți alegând să-și pregătească singuri mesele în loc să mănânce la taverne.

Această „nouă găselniță” a vizitatorilor, în special a celor din Europa de Est și Centrală, afectează direct veniturile localnicilor care depind de turism.

Un sondaj NielsenIQ, citat de Ekathimerini, arată că principala motivație pentru această schimbare o reprezintă prețurile restaurantelor, adesea considerate excesive.

Deși majoritatea turiștilor continuă să ia mesele principale în hoteluri și restaurante, aproape un sfert dintre ei (23%) își pregătesc întotdeauna sau aproape întotdeauna micul dejun, iar o parte dintre ei chiar prânzul (19%) și cina (15%) acolo unde sunt cazaţi şi nu mai frecventează tavernele. Gustările pentru plajă sunt și mai frecvent pregătite acasă sau cumpărate din magazine, procentul atingând 41%.

Nu doar străinii, ci şi turiștii greci au adoptat un comportament similar, dar mai pronunțat: șase din zece își pregătesc singuri micul dejun.

„Turiștii interni nu sunt doar vizitatori. Ei se comportă ca niște rezidenți temporari”, a declarat Eleni Pipiligka, reprezentanta NielsenIQ, în cadrul conferinței anuale „Shopping Trends”, subliniind că unii cumpără chiar și detergent de rufe în vacanță.

În privința canalelor de aprovizionare, marile lanțuri de supermarketuri sunt preferate de 45% dintre turiști, urmate de magazinele alimentare locale (42%) și supermarketurile de tip discount (26%).

În special turiştii germani, români și polonezi preferă magazinele Lidl, cu ale căror reduceri şi produse sunt familiarizaţi, păstrându-şi obiceiurile de consum din țările de origine.

Produsele cele mai cumpărate includ fructe și legume proaspete, gustări sărate, pâine, biscuiți, produse lactate, ciocolată, ulei de măsline (adesea pentru cadouri) și cereale pentru micul dejun. Din categoria produselor nealimentare, uleiul pentru bronzat se numără printre preferatele turiștilor străini.

Pe fondul noilor preferinţe ale turiştilor, tavernele grecești se văd nevoite să se adapteze, iar operatorii locali speră că ajustarea prețurilor și oferta mai atractivă îi vor readuce la mesele tradiționale, în timp ce supermarketurile se bucură de un avans neașteptat, confirmând că vacanța modernă a devenit tot mai „autonomă” și orientată spre economisire.

Românii își schimbă planurile de vacanță după tensiunile din Orientul Mijlociu. Destinațiile care câștigă turiști

Conflictul din Orientul Mijlociu începe să se vadă și în planurile de vacanță ale românilor. Mulți dintre cei care ar fi ales în mod normal Emiratele Arabe Unite sau Iordania se reorientează acum spre Europa sau către vacanțe în România, potrivit agențiilor de turism.

Turiștii care în mod normal ar fi ales hoteluri de lux în Dubai caută acum alternative similare în Europa. „Alte destinații pentru care se observă o creștere a cererii sunt cele apropiate, europene. În special Bulgaria și Grecia. (...) Turiștii care vor hoteluri de calitate, așa cum erau în Dubai, aleg pentru sezonul estival hoteluri de patru și cinci stele de pe litoralul bulgăresc și din Grecia”, mărturisește Traian Bădulescu purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

În afară de aceste două destinații, agențiile de turism estimează o creștere a cererii și pentru alte destinații tradiționale ale românilor. „Cred că va fi o creștere a cererii și pentru alte destinații clasice ale românilor precum Spania, Italia, Malta sau Croația”, mai spune el.

Cu toate acestea, în perioada următoare cele mai căutate ar putea rămâne destinațiile din apropierea României. „În special câștigătorii sunt Grecia, Bulgaria, dar și România”, a precizat reprezentantul ANAT.