Studiu EPSAD: Românii sunt înnebuniți după păcănele online. Ocupă primul loc în Europa la tineri de 15 și 16 ani
0Jocurile de noroc sunt tratate pe larg în cadrul Proiectului European de Sondaj în Școli privind Alcoolul și Alte Droguri (ESPAD), un studiu realizat în 2024 pe un eșantion de 113.882 de elevi cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani din 37 de țări europene.
Studiul european și-a propus să „monitorizeze comportamentele de risc ale adolescenților din Europa și introduce un nou accent pe bunăstarea mintală și activitățile de prevenire, recunoscând importanța tot mai mare a acestor factori în determinarea rezultatelor privind sănătatea pentru această grupă de vârstă”.
Conform datelor raportate în această cercetare, „o medie de 23% dintre elevii ESPAD declară că au jucat jocuri de noroc în ultimele 12 luni, fie în persoană, fie online, sub formă de jocuri precum sloturi, jocuri de cărți sau zaruri, loterii sau pariuri pe sporturi sau curse de animale. Italia are cea mai mare prevalență a jocurilor de noroc în rândul elevilor (45%), urmată de Islanda (41%) și Grecia (36%), în timp ce cea mai mică prevalență este observată în Georgia (9,5%)”.
Per total, „băieții raportează că practică jocurile de noroc semnificativ mai mult decât fetele, atât în medie (29% vs 16%), cât și în majoritatea țărilor ESPAD. Singura excepție este Islanda, unde prevalența este aproape egală: 42% dintre băieți și 41% dintre fete au jucat în ultimele 12 luni”. România prezintă un raport de 34-16.
„Printre studenții ESPAD care au raportat că au jucat jocuri de noroc în ultimul an, marea majoritate (85%) a ales să joace în locații fizice, cum ar fi baruri și alte locații. Acest procent variază de la 68% în Suedia la 97% în Cipru și chiar 98% în Italia. Deși prevalența jocurilor de noroc fizice în rândul băieților este aproape dublă față de cea a fetelor (25% vs. 14%), proporția celor care au jucat în locații fizice este, în medie, puțin mai mare în rândul fetelor (86%) decât în rândul băieților (84%), cu diferențe modeste de gen observate în majoritatea țărilor”.
Aproximativ doi din trei elevi ESPAD (65%) care au raportat că au jucat jocuri de noroc în ultimul an au făcut-o pe platforme online, fie exclusiv, fie în combinație cu jocurile de noroc în persoană. Cele mai mari procente se observă în Suedia (81%), Slovenia (77%), Kosovo (76%), Islanda (75%), Muntenegru (75%), Bulgaria și Slovacia (74% fiecare), în timp ce cele mai mici procente se observă în Italia (28%) și Spania (44%). Prevalența jocurilor de noroc online în rândul băieților (20%) este mai mult decât dublă față de cea a fetelor (8,7%).
Chiar și în rândul elevilor care au raportat că au jucat în ultimul an, procentul celor care au ales jocurile de noroc online a fost mai mare în rândul băieților (70%) decât în rândul fetelor (54%). Spre deosebire de jocurile de noroc cu prezență fizică, există o variație semnificativă a decalajului de gen între țări: cea mai mare diferență este în Portugalia (80% în rândul băieților comparativ cu 43% în rândul fetelor), în timp ce nu se constată diferențe de gen sau diferențe foarte mici în Macedonia de Nord, Kosovo, Moldova, Islanda, Spania, Germania și Liechtenstein.
Tinerii, ademeniți cu o ofertă bogată: peste 65 de cazinouri online
Dacă ne uităm doar la jocurile de noroc cu prezență fizică, România, cu cele 21%, este la jumătatea Italiei, care rămâne în fruntea acestui domeniu, 44% dintre studenți declarând că au jucat într-un mediu fizic (teren) în ultimul an. Islanda (34%) și Grecia (33%) o urmează.
În toate țările, băieții prezintă o prevalență mai mare decât fetele, deși în unele națiuni, cum ar fi Islanda, diferențele de gen sunt minime.
În ceea ce privește jocurile de noroc online, media în țările ESPAD este de 14%. România este ușor peste medie, cu 18%.
Când vine vorba de aparate de slot, tinerii români le preferă în mod evident păcănele online față de cele terestre (62% față de 47%). Cifra pune România în vârful țărilor în care elevii joacă păcănele virtuale.
În România, la momentul actual sunt peste 65 de cazinouri online care oferă mii de jocuri de păcănele și jocuri cu dealeri live. Majoritatea dintre aceste cazinouri au atașată și platforme de pariuri online unde jucătorii pot plasa pariuri pe sute de evenimente și mii de optiuni.
Kosovo are cele mai mari probleme
ESPAD evaluează, de asemenea, existența unui posibil comportament de jocuri de noroc riscant folosind instrumentul de screening Minciună/Pariu. Testul este efectuat în rândul elevilor care raportează că au jucat jocuri de noroc în ultimul an.
Procentul de elevi care au jucat jocuri de noroc într-un mod care evidențiază un comportament potențial riscant variază de la mai puțin de 5% în Liechtenstein, Cehia, Insulele Feroe și Monaco, până la un maxim de 22% în Kosovo.
În timp ce, în medie și în marea majoritate a țărilor, procentul de elevi care se angajează în comportamente de jocuri de noroc riscante este mai mare în rândul băieților (11% comparativ cu 4,6% în rândul fetelor), acest lucru nu este valabil în Malta (7,1% comparativ cu 3,7%) și Cipru (8,3% comparativ cu 5%).
Ce s-a schimbat între 2015 și 2024: fetele, mai implicate
„În ultimii ani, multe țări europene au adoptat reglementări mai stricte privind jocurile de noroc, cu un accent mai mare pe protecția copiilor. Jocurile de noroc în rândul adolescenților europeni au rămas stabile de când ESPAD a început să analizeze fenomenul în 2015. Cu toate acestea, au apărut schimbări semnificative în timp. În special, jocurile de noroc în rândul băieților au scăzut ușor (de la 32% în 2015 la 30% în 2024), în timp ce au crescut ușor în rândul fetelor (de la 14% la 16% în aceeași perioadă)”, precizeză studiul.
Jocurile online au cunoscut o creștere semnificativă, prevalența crescând de la 7,9% în 2019 la 14% în 2024. Deși decalajul de gen în jocurile online persistă, participarea jucătorilor s-a redus cu peste jumătate în rândul băieților (de la 13% în 2019 la 20% în 2024) și s-a triplat în rândul fetelor (de la 2,7% în 2019 la 8,7% în 2024).
Procentul de elevi care se implică în comportamente de jocuri video potențial riscante aproape s-a dublat (de la 4,7% în 2019 la 8,5% în 2024). Deși acest procent rămâne mult mai mare în rândul băieților, creșterea este mai pronunțată în rândul fetelor. Aceste date evidențiază peisajul în schimbare al jocurilor video în rândul adolescenților, în special rolul tot mai mare al jocurilor online și dinamica de gen în evoluție, care necesită monitorizare continuă și intervenții personalizate.