Sorana Cîrstea ne arată partea dură a sportului: de ce în București e nevoită să doarmă în mașină VIDEO
0Sorana Cîrstea (34 de ani, 30 WTA) se află într-un club select al tenisului feminin. Ne convingem de acest lucru, când aruncăm o privire pe ierarhia WTA la zi. Aici, regăsim doar cinci sportive din categoria +30 de ani: americancele Pegula (30 de ani, 5 WTA) și Collins (30 de ani, 12 WTA), bielorusa Azarenka (34 de ani, 21 WTA), rusoaica Pavlyuchenkova (32 de ani, 22 WTA) și românca noastră.
Faptul că Sorana rezistă în elita tenisului feminin e cu atât mai impresionant cu cât ea a apărut pe tabloul unei întreceri WTA, la Stockholm, în 2006. Acum 18 ani! Și, totuși, nu și-a pierdut încă apetitul pentru a juca la cel mai înalt nivel. Desigur, încurajată și de motivația financiară, având în vedere că, potrivit cifrelor oficiale, a strâns peste 9,5 milioane de dolari din premiile acordate de turnee.
Acum, invitată la podcastul „Vreau să știu“, cu carismaticul Cătălin Oprișan, Sorana a vorbit despre foarte multe subiecte, inclusiv despre partea nevăzută a vieții din sportul de performanță.
Ce a spus Sorana Cîrstea?
*Între antrenamente dorm de multe ori în mașină. Pot să dorm 20 de ore pe un scaun și pot să dorm și într-un hotel. Să-ți dau un exemplu. Fac un antrenament fizic, iar până la al doilea antrenament am două ore... Dacă sunt în București, spre exemplu, mă gândesc: „Fac o oră pe drum, dus-întors, plus 40 de minute până îmi strâng lucrurile“, așa că nu mai plec acasă. Îmi las scaunul pe spate și adorm imediat. Sunt norocoasă și pentru că dorm unde mă pui. Între antrenamente dorm în mașină, nu am nicio problemă.
*Când am fost la turneul de la Dubai, am stat acasă (s-a stabilit acolo în timpul iernii, de câțiva ani), iar până la bază făceam cam 45 de minute cu mașina. Iar când veneau să mă ia, eu coboram cu perna în brațe. Cred că omul care conducea mașina se gândea: <<La 12 ziua, fetița asta...>>. Dar eu tot drumul dorm. Și mă puneam pe bancheta din spate și dormeam! Te adaptezi, trebuie să te descurci.
*Sunt prietenii în tenis, chiar în vestiare. De când am intrat eu în tenis, de acum 15 ani, s-a schimbat atmosfera în bine. Lumea e mai prietenoasă, mai relaxată. Chiar există prietenii. Uite, să vă povestesc ceva. Asta sigur o să facă deliciul publicului. Că e cu Simona (n.r. - Halep). Am jucat contra ei la Indian Wells, când m-a bătut. Cred că acum trei ani. Noi am plecat din vestiar, ne-am uitat la alta și ne-am zis „Baftă, baftă». Că sunt lucruri de bun simț... Ne-au chemat prin microfon ca să mergem la teren, ne-am dus la locurile noastre, ne-am urat «Baftă, baftă» și ne-am suit în mașinuța care ne-a dus la teren. Am stat spate în spate. Ne-am dus, am jucat, m-a bătut, la fileu am felicitat-o. În vestiar totul a fost absolut normal. Iar apoi mi-a povestit antrenorul că s-a făcut mare «tam-tam» pe seama faptului că noi, pe drumul spre teren, am stat spate în spate și nu am avut nicio interacțiune. Dar ne duceam spre teren, ne concentram, toți sportivii fac la fel.
*Cu Angelique Kerber mereu ies la masă, m-a felicitat Dona Vekic de ziua mea și mereu ies cu ea la o cafea și povestim. Sunt relații frumoase, de prietenie.
*Am fost un ambasador frumos al României. Am fost foarte criticată când m-am retras din echipa de Fed Cup. Dar eu sunt ambasador al României la fiecare meci, chiar și la simplu. Lângă numele meu apare drapelul. Eu nu am încetat niciodată să reprezint România.