„Sistemul este dezechilibrat!”. Simona Halep, târâtă în scandalul de dopaj al lui Jannik Sinner. Italianul a scăpat ușor, iar vocile din tenis acuză tratament preferențial

Controversa legată de cazul de dopaj al lui Jannik Sinner revine în prim-plan și reaprinde discuțiile despre diferențele mari de tratament din legislația antidoping. De această dată, comparația cu situația Simonei Halep este din nou inevitabilă, mulți invocând existența unei duble măsuri evidente.

Italianul, fost număr unu mondial, a fost sancționat în februarie 2025, la puțin timp după triumful de la Australian Open, cu o suspendare de doar trei luni, decizie luată de Agenția Mondială Antidoping (WADA). Pedeapsa a provocat reacții dure încă de la anunț, mai ales în raport cu cazul Simonei Halep, suspendată inițial patru ani în octombrie 2022 pentru consum de  Roxadustat, sancțiune redusă ulterior de Tribunalul de Arbitraj Sportiv la nouă luni.

În cazul lui Sinner, testele au indicat prezența clostebolului, o substanță aflată pe lista celor interzise de WADA. Jucătorul a explicat că dopajul a fost unul involuntar, susținând că substanța ar fi ajuns în organism după ce fizioterapeutul său i-ar fi aplicat un spray pentru tratarea unei răni, fără să își dea seama că acesta conținea clostebol.

WADA a contestat decizia ITIA

Inițial, în 2024, Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) a decis să nu îl suspende pe Sinner, concluzionând că sportivul nu a avut nicio vină și nu a manifestat neglijență. Această hotărâre a fost însă contestată de WADA în septembrie 2024, pe motiv că încalcă principiul răspunderii stricte, care prevede că sportivul este responsabil pentru orice substanță interzisă depistată în organism, indiferent de circumstanțe.

Criticile nu au întârziat să apară

Potrivit regulamentelor antidoping, chiar și în cazurile de dopaj neintenționat, sancțiunile standard se situează, de regulă, între 11 și 18 luni. Reducerea drastică a pedepsei primite de Sinner a alimentat nemulțumirea multor voci din sport, care văd în acest caz un exemplu clar de tratament preferențial, mai ales în comparație cu alte dosare celebre, precum cel al Simonei Halep.

„De exemplu, Nicolas Jarry și Simona Halep au primit suspendări de 11 luni, respectiv 18 luni pentru dopaj involuntar, în temeiul aceleiași dispoziții privind «absența unei culpe semnificative» pe care Sinner a evitat-o.

De la cazul Sinner, ITIA a continuat să impună suspendări îndelungate pentru încălcări involuntare. Doar două dintre ultimele nouă cazuri de după cel al italianului, care au fost anunțate public pe site-ul ITIA, au dus la suspendări mai scurte de trei luni – ambele implicau circumstanțe în care sportivul avea mai puțin control asupra dopajului decât în cazul contaminării legate de anturajul lui Sinner. Nu este vorba despre o conspirație, ci sistemul este dezechilibrat!”, scriu cei de la The Roar.