În timpul vieții, „Flocea” a „înfiat” o persoană din Piatra-Neamț. Antrenorul decedat joi avea un „copil de suflet” cu doi ani mai mic decât el
0Fostul antrenor Florin Marin, trecut ca fotbalist pe la Rapid (1972-1976) și pe la Steaua (1976-1984), a decedat joi, la vârsta de 72 de ani, și a lăsat în urmă amintiri frumoase pe la echipele pe care le-a pregătit.
Dacă printre suporteri a trecut drept un personaj fără charismă, morocănos, iar pentru presă a fost chiar un personaj nesuferit, fiind criticat pentru blaturile din Cooperativa care truca rezultatele în fotbalul românesc, pentru cei apropiați, Florin Marin, înmormântat ieri la biserica romano-catolică Cioplea, a fost un înger păzitor. Există mărturii care arată că a avut grijă de colaboratori ca de ochii din cap.
Gelu Crăcană (70 de ani), fost magaziner la Ceahlăul Piatra-Neamț, este unul care regretă puternic dispariția celui poreclit „Flocea”. A fost atât de legat de tehnician încât i-a trecut numele acestuia la rubrica „tată” din „buletin”, pe care o avea necompletată. Practic, a fost „înfiat” de antrenor, fără ca acesta să-și ofere acordul.
A fost un gest simbolic din partea nemțeanului, o modalitate de a-și prezenta recunoștință, care însă nu atrage efecte juridice privind moștenirea. De altfel, copilul biologic al lui „Flocea”, Dorian Marin, a jucat o perioadă fotbal la Ceahlăul, fără să iasă în evidență.
„Pentru mine, a fost ca un tată”
„Omul Flocea a ținut la colaboratorii de la Ceahlăul. Ne plătea cu dolari, ca să muncim la echipă. Ne certa, dar ne și plătea din banii lui. Avea un obicei... Chiar dacă făceai treabă bună (ca magaziner), te certa și spunea că poți face mai mult pentru jucători.
Pentru cei din club, conducerea, erai egal cu zero, dar pentru el erai OK. Te premia cu dolari, asta însemna că erai apreciat, cel puțin de el. De multe ori, cedam nervos, la câtă muncă era, dar pe neașteptate apărea el: „lasă, tată, eu vă consider ai mei, apreciez mult munca voastră”. El ne lua în cantonamente, fie în țară, fie în Ungaria, împotriva deciziei lui Gheorghe Ștefan (patronul clubului): „lasă, tată, le plătesc eu șederea. Am nevoie de ei, sunt ai mei, cu ei lucrez”, îi zicea lui Pinalti.
Datorită felului în care s-a comportat cu mine, mi-a venit ideea să-l trec pe buletin, ca și tată. Nu mai am acel document, dar sunt destui care l-au văzut. În acel an, 1996, când a venit la Ceahlăul, datorită lui am cumpărat mașina de la Pinalti. La vremea respectivă, i-am dat pe Dacie suma de 1.000 de lei. Când am ridicat covorul de la pedale era toată găurită în podea, dar asta e altă poveste. Pentru mine, Flocea a fost ca un tată. Eu am trăit fără tată, până la el nu am pronunțat acest cuvânt, având în vedere că am fost un copil din flori”.
Crăcană povește un episod din colaborarea cu fostul antrenor: „Am pus pariu cu el că, dacă vine la miezul nopții, mă găsește la club uscând echipamentul pentru antrenamentul de a doua zi. S-a ținut de cuvânt și în una de zile m-a verificat. A bătut la ușă și i-am deschis. Mi-a zis: „bravo, tată, ia de aici 200 de dolari, ești de-al meu”. Așa se comporta cu cei care îl ajutau”, rememorează Crăcană pentru „Adevăul”.
L-a învățat fotbal pe Moți
Pe lângă familia îndurerată a fostului antrenor, la slujba de înmormântare de ieri au participat și foști elevi și prieteni din fotbal ai lui Florin Marin.
„A fost un antrenor și un om extraordinar. Din păcate, asta e viața. Mergem înainte, rămânem cu amintirile frumoase pe care le-am trăit alături de el. Am lucrat foarte mult alături de el, și la echipa națională de tineret, și la Dinamo.
A fost un antrenor extraordinar. Mie, sincer, mi-a marcat cariera. Am avut foarte multe lucruri de învățat de la el, atât la fotbal, cât și în viață. Nea Florin Marin a fost antrenorul care m-a învățat fotbal”, a declarat Cosmin Moți, vizibil afectat de decesul fostului său antrenor de la Dinamo.