USR stă pe un butoi cu pulbere. Scenariile privind viitorul partidului
0Soarta USR este decisă în şedinţa conducerii de luni, Dacian Cioloş fiind decis să demisioneze, dacă nu sunt acceptate modificări care să-i sporească puterea. În plan secund, sunt făcute planuri de scindare a formaţiunii, dar şi de preluare a şefiei de către Cătălin Drulă.
Scânteia care a aprins scandalul din USR a fost prezentarea de către Dacian Cioloş, în Biroul Naţional de joi seară, a unui program care, în cazul în care nu ar fi votat luni, ar duce la demisia lui de la şefia partidului. Prevederile acestuia sunt: schimbarea statutului partidului, înlocuirea actualului secretar general (parte din echipa Barna), pregătirea unui guvern din umbră, dublarea Biroului Naţional (dominat acum de ex-USR-işti) cu membri din societatea civilă şi mediul de afaceri, ceea ce ar dilua puterea forului, ostil lui Cioloş. Practic, Dacian Cioloş şi-ar asigura creşterea puterii, ceea ce ar schimba votul de la Congres.
Dan Barna şi apoi, rând pe rând, numeroşi USR-işti au criticat propunerea lui Cioloş. „Propui ca partidul să fie condus din afară. Comitete şi comisii care organizează partidul, care fac numiri. Cine anume? Nu ştim. Practic, ne propui golirea de sens a USR şi înlocuirea cu comitete şi comiţii”, i-a scris Barna pe un grup intern, a cărui demisie din conducerea USR a fost cerută de Cioloş. Ce a urmat a fost un val de schimburi de replici între cei doi, uneori cu intervenţii ale altor lideri. Barna a fost susţinut de toţi liderii vechiului USR, în timp ce alături de Cioloş s-au poziţionat PLUS-iştii. De altfel, cei din urmă au transmis şi o scrisoare internă de susţinere, semnată de 34 de aleşi (parlamentari şi europarlamentari).
Ultimele ore de şefie pentru Cioloş?
Toate scenariile privind viitorul USR, după votul de luni, sunt sumbre. Primul scenariu este acela că Dacian Cioloş merge în şedinţă, propune programul său, dar n-are majoritate. Liderul USR fie îşi dă demisia, fie va urma să conlucreze cu o majoritate şi mai ostilă. Dacian Cioloş a reconfirmat duminică, pe un grup intern, că în cazul în care programul propus conducerii USR nu trece la votul din Biroul Naţional, se va ţine de cuvânt şi va face un pas în spate. Cătălin Drulă a anunţat că este gata să preia frâiele partidului, pentru că este cel mai votat vicepreşedinte. Drulă are în spate tot vechiul USR, dar şi o parte din PLUS, fiind văzut ca un lider ambiţios, abil politic şi dispus la compromisuri astfel încât partidul să fie întărit, cu toate că este destul de tânăr. Mulţi din formaţiune îl văd ca pe o punte între tabere, dacă partidul nu se rupe în două.
Al doilea scenariu este acceptarea doar parţială a programului, ceea ce este greu de crezut. Modificările de statut în USR sunt mereu negociate săptămâni, dacă nu luni în şir. Dacian Cioloş va fi privit tot cu scepticism de o majoritate internă care nu-l agreează. Va fi atacat frecvent de Dan Barna şi Cătălin Drulă, ultimul reuşind în ultimele săptămâni să fie mai vocal în reacţii critice la adresa Puterii şi ca potenţial candidat la prezidenţialele din 2024.
Al treilea scenariu este înfrângerea lui Cioloş în Biroul Naţional şi pregătirea terenului pentru ruperea PLUS de USR. Conflictul Cioloş-Barna a arătat că fuziunea e departe de a fi încheiată. Tema separării grupurilor parlamentare, deşi negată de Cioloş, a fost adusă în discuţie în interiorul nucleului ex-PLUS. Cioloş ar putea să-şi facă grupuri atât la Cameră, cât şi la Senat, în condiţiile în care fostul PLUS dispune de 8 senatori şi 17 deputaţi, iar pentru grupuri sunt necesari 7 senatori şi 10 deputaţi.
Consecinţele scandalului
Politologul Cristian Pîrvulescu a subliniat, pentru „Adevărul”, că fuziunea USR cu PLUS a eşuat, la fel ca şi alte fuziuni din ultimii ani, riscul fiind dezintegrarea treptată a formaţiunii: „Cert este că această bătălie, ca şi cea din interiorul PNL de anul trecut, nu face decât să slăbească partidul şi nu ştiu dacă doar pe termen scurt sau mediu, mi-e teamă că riscă să transforme USR într-un partid irelevant”, a explicat Pîrvulescu.