Tomac cere sesizarea CJUE privind votul Austriei împotriva aderării la Schengen
0Preşedinte al PMP i-a trimis o scrisoare premierului, solicitând sesizarea Curții de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria cu privire la Schengen.
„Având în vedere:
1. Declarațiile comune făcute de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, și premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, privind opoziția țărilor lor față de extinderea spațiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație europeană;
2. Declarațiile făcute de reprezentanții Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliul JAI din martie 2023 tema extinderii spațiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE;
3. Eșecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obținut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect;
4. Veto-ul nejustificat al Austriei și Țărilor de Jos față de extinderea Spațiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022.
Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen”, i-a transmis președintele PMP premierului într-o scrisoare deschisă.
Potrivit șefului PMP, Nicolae Ciucă trebuie să demareze „procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022”.
Eugen Tomac argumentează că „votul Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 încalcă mai multe principii și dispoziții legale ale Uniunii Europene:
• Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);
• Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);
• Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);
• Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);
• Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene)”.
„Un proces la CJUE nu suspendă negocierile. Schimbă doar datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE. În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE”, a mai argumentat europarlamentarul.
De asemenea, președintele PMP a mai transmis că „Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României”.
„Este o chestiune de demnitate națională, dar și un demers legitim din perspectivă juridică. Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat. Prin urmare este datoria noastră să luptăm pentru dreptate”, a conchis șeful PMP.
Consiliu inofrmal JAI
Autoritățile române, în frunte cu Klaus Iohannis și Bogdan Aurescu, încearcă o intensificare a relațiilor diplomatice cu Viena, în timp ce Austria încă se opune extinderii Schengen, prin cancelarul său.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu a figurat ca temă prioritară la Consiliul informal JAI, atenția fiind centrată pe migrație. Concomitent, partea română încearcă să dialogheze constructiv cu Austria, statul care se opune extinderii, pentru o soluție.