Theodor Stolojan nu crede că România va mai adera la Schengen în 2023
0Fostul premier și șef PNL, Theodor Stolojan, a afirmat într-un interviu la Adevărul Live că nu crede că România va mai fi acceptată în spațiul Schengen în cursul anului 2023.
„E suficient ca un stat sa se abtina și nu obții. Am vazut un parlamentar a dat în judecată. Acțiunea e buna, dar raspunsul va fi simplu, tratatul Uniunii Europene spune că ai nevoie de votul tuturor statelor membre”, a afirmatt fostul premier referitor la refuzul Austriei de a vota pentru aderarea României la spațiul Schengen.
În ceea ce privește posibilitatea de a convinge Austria până la finalul anului, existând perspective pentru un nou vot în a doua jumătate a anului 2023, Theodor Stolojan a afirmat: „Deocamndata nu cred că putem schimba pentru că din pacate cancelarul austriac nu a ridicat numai o problema față de România și Bulgaria, el a zis ca avem și o problmă de sistem”, a mai spus Stolojan.
Totodată, fostul premier s subliniat că „faptul că ei au acceptat Croația arată că nu avem o problema de sistem sau argumentul lor nu stă foarte bine în picioare”, privind includerea Croației.
România, mobilizare pe tema migrației
Autoritățile de la București au anunțat că vor implementa, alături de Comisia Europeană, un proiect-pilot pentru gestionarea migrației, tema invocată de Austria pentru respingerea aderării României la Schengen.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şi comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, au semnat o scrisoare de intenţie pentru lansarea unui proiect-pilot care prevede că România va implementa mai multe noi instrumente în domeniul azilului, returnărilor, managementului frontierelor şi cooperării internaţionale. Inițiativa vine după ce Austria a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen invocând problema migrației.
Europarlamentarul Victor Negrescu a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul înseamnă o participare mai amplă a Frontex, prin resurse umane sau tehnice, la protecția frontierelor, un schimb de date mai rapid cu Uniunea Europeană și cu celelalte instituții din spațiul european. „Înseamnă și partea de formare, de suplimentare a personalului care se ocupă, înseamnă monitorizarea circuitului informațional la nivelul statului, înseamnă, practic, identificarea dispozițiilor tehnice care pot aglomera protecția la frontiere, dar și gestiunea refugiaților care ajung în țară“, a explicat Negrescu.
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a explicat că prin intermediul proiectului „o să avem o privire de ansamblu mult mai bună cu privire la riscurile de la frontieră, eventuale tentative de trecere a frontierei și, evident, în cazul persoanelor care încearcă să treacă frontiera fără a îndeplini condițiile legale, să se poată proceda la o returnare rapidă a acestora“.