Ce spun specialiștii despre consecințele votului dat contra aderării României la Schengen ANALIZĂ

Specialiștii consultați de „Adevărul” consideră că votul arată disensiunile la nivel european, va întări curentul eurosceptic, dar este și un eșec de moment al Coaliției, care a forțat aderarea până în ultimul moment.

Consecințele votului din 8 decembrie sunt numeroase, iar impactul va putea fi vizibil pe termen mediu și scurt, mai ales că a demonstrat că încă domină punerea pe primul loc a intereselor naționale, apoi cele ale construcției politice a UE.

 „Austria a creat un precedent periculos. Și anume, că agenda europeană a fost modificată de agenda electorală a unui stat”, Cristian Pîrvulescu, politolog 

Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că votul împotriva aderării României și Bulgariei din Consiliul JAI are  „consecințe cât se poate de negative” asupra Uniunii Europene, „nu doar pentru că Exectivul european a fost contrazis de Austria și pentru că majoritatea statelor au fost în situația de a fi spectatoare la manifestarea de egoism austriac, ci și pentru că Austria a creat un precedent periculos. Și anume. că agenda europeană a fost modificată de agenda electorală a unui stat. Nu s-a mai întâmplat până acum în acest fel acest lucru”.

Potrivit lui Pîrvulescu, cancelarul Austriei și ministrul de Interne nu putea ceda la Bruxelles, explicând că Austria are alegeri locale, în care „singura problemă națională care poate să facă diferență este problema migrației”. „În această confruntare cu România, Nehammer a devenit un erou, un luptător împotriva migrației”, a mai subliniat analistul Cristian Pîrvulescu. 

Pîrvulescu: Președinția suedeză a Consiliului UE își va asuma dosarul 

De asemenea, politologul a mai punctat că votul reprezintă o decepție în ochii poporului român. „Asta va întări curentul eurosceptic, ceea ce înseamnă că partidele extremiste și anti-europene vor încerca să profite masiv de aceast lucru”, a argumentat Cristian Pîrvulescu. Potrivit politologului, votul era ușor de anticipat pe ultima sută de metri și este greu de înțeles calculele făcute de conducerea Executivului de la București. Pîrvulescu a mai subliniat că „vedem, în același timp, o încercare a PSD-ului de a trece întreaga responsabilitate pe drepta europeană”, nu o asumare colectivă.    

În privința perspectivelor de aderare la Schengen ale României, Pîrvulescu a precizat că procesul poate fi reluat anul viitor, în mandatul președinției suedeze, fiind disponibilitate pentru acest dosar.  „Partidele care se află la Guvernare vor să dovedească că sunt pro-europeni și atunci vor încerca să folosească acest dosar într-o asemenea direcție”, a mai spus Pîrvulescu pentru „Adevărul”.  

„Primul beneficiar simbolic al acestui vot este Federația Rusă”, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe 

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat pentru „Adevărul” că votul din Consiliul JAI este un eșec al solidarității spațiului European de care avem atâta nevoie în acest moment, dar și al României, care „a cheltuit miliarde de euro pentru protejarea frontierei estice, a spațiului European și euroatlantic, inclusiv privind protejarea Olandei și Austriei”.

„Primul beneficiar simbolic al acestui vot este Federația Rusă, care va constata că există linii de clivaj în spațiul european, în privința securizării frontierei la răsărit aflată în proximitatea unei crize militare în desfășurare”, a mai punctat fostul ministru de Externe.

O altă problemă identificată de Diaconescu este una structurală. Adică, pentru un câștig electoral, Austria a lăsat ca o altă structură a UE să intre în coliziune cu Comisia Europeană, instituție care prin experții săi dăduse undă verde pentru aderarea la Schengen 

Situația nu poate fi rezolvată în Consiliul European

În același timp, fostul șef al diplomației române a subliniat că ce se va întîmpla în continuare va depinde de capacitatea României, însă „nu se poate lua o decizie ca să schimbe ceea ce s-a întâmplat”, în Consiliul European. 

„Prin votul împotrivă înseamnă o reconsiderare de la bază a întregului proces”, a mai explicat fostul șef al portofoliului de Externe, susținând că în cazul în care autoritățile de la București „au de gând să reia subiectul doar dintr-un sentiment de frustrare sau comportându-se neprofesionist”, este „mai bine să abandoneze”. De asemenea, nu vede posibilă urgentarea printr-un vot în Consiliul European.

Problema supralicitării

Mult mai rezervat a fost Valeriu Turcan, care a susținut că pentru România, pierderea este mai ales economică.  „Este nedreaptă decizia, dar singura soluție este aceea de a rămâne calmi, de a găsi sursa problemei si de a rămâne concentrați asupra rezolvării ei”, a precizat Turcan. 

Specialistul a susținut însă, de asemene, că „ridicarea asteptarilor la nivel nerezonabil a fost o capcană”, punctând că de acest lucru „unii actori politici vor încerca sa profite electoral”.

Valeriu Turcan a mai subliniat că „să dăm vina pe companiile austriece care au creat locuri de muncă în țară este genul de strategie care sperie mulți alți investitori, indiferent de țara din care vin”. 

„Subiectul este unul uriaș pentru noi, pentru ca noi am pompat ataâta energie pentru a-l ridica la aceasta dimensiune. Pentru restul UE nu există. Asta ar merita sa ne mai ridice niște semne de întrebare. Au fost doar Olanda si Austria sau doar Olanda si Austria au avut curajul să o exprime public”, a mai declarat Valeriu Turcan pentru „Adevărul”.