SONDAJ Românii se bazează, în criză, doar pe familie şi pe Dumnezeu
0Potrivit unei cercetări realizate de INSCOP Research, respondenţii n-au încredere în instituţiile statului pentru rezolvarea principalelor temeri cu care se confruntă.
Studiul privind temerile românilor şi sursele protejării în percepţia publică, efectuat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ în perioada 7-14 noiembrie, oferă rezultate îngrijorătoare cu privire la soliditatea infrastructurii democratice şi comunitare a societăţii. Analiza temerilor individuale/colective pătrunde adânc în conştiinţa publică, astfel că indicatorii măsuraţi surprind cu mai multă acurateţe harta nemulţumirilor şi a refugiilor populaţiei.
Românii sunt puternic apăsaţi de presiunea problemelor economice cotidiene şi de imposibilitatea de a vedea o sursă a rezolvării problemelor în stat, în comunitate. În viziunea populaţiei, confruntată cu o criză a reprezentării democratice, salvarea nu mai poate veni decât de la propria persoană, de la familie sau de la Dumnezeu.
80,7% DIN ROMÂNI SE TEM DE SCUMPIREA ALIMENTELOR
Cercetarea „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“ a fost efectuată pe un eşantion de 1.055 de persoane, reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Astfel, potrivit studiului, cele mai mari temeri ale românilor sunt deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru), creşterea preţurilor la alimente (50,1% – foarte mult, 30,6% – mult), creşterea taxelor şi impozitelor (50% – foarte mult, 29,6% – mult), creşterea preţurilor la energie, combustibil, gaz (49,9% – foarte mult, 30,7% – mult) şi scăderea veniturilor familiei (46,6% – foarte mult, 31,5% – mult).
Cercetarea relevă o agendă de frici socio-economice explicabilă atât prin consecinţele crizei financiar-economice, cât şi prin faptul că presiunea vieţii de zi cu zi striveşte, prin amploare, preocuparea/temerea faţă de subiecte mai sofisticate specifice unei societăţi democratice avansate.
De observat că preocuparea prioritară pentru starea de sănatate a membrilor familiei dă o notă de altruism principalelor temeri ale românilor (teama pentru propria sănătate fiind abia pe locul şase in ierarhie – 46,5% se tem foarte mult de deteriorarea acesteia). Să mai spunem că gravitatea situaţiei provine din faptul că principalele temeri ale românilor nu se leagă de valori, de lipsa oportunităţilor de dezvoltare etc., ci de subzistenţă materială şi socială: sănătate, hrană, taxe, încălzire, venituri.
PARLAMENTARII ŞI PRIMARII, PE ULTIMUL LOC
Studiul realizat de INSCOP Research mai arată că sursele principale de protecţie în faţa temerilor indicate de români sunt, în principal, propria persoană (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni/colegi (55,8%) şi medicii (53,1%). Instituţiile statului se află spre coada clasamentului (19,5%).
Criza reprezentării, relevată de plasarea pe ultimul loc, între elementele care îi ajută pe oameni să scape de temeri, a „reprezentanţilor aleşi“ sugerează faptul că tocmai în această zonă publică unde, teoretic, ar trebui să identificăm cea mai puterică legătură dintre individ şi stat – structurile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri) – constatăm cea mai slabă încredere că acţiunea acestor instituţii poate combate temerile.
Firmele private (practic, baza economiei capitaliste) şi reprezentanţii aleşi prin vot ai populaţiei (baza sistemului politic democratic) sunt pe ultimele două locuri, ambele învestite de respondenţi cu capacităţi reduse de a rezolva problemele sociale. Practic, ne aflăm în faţa unei populaţii care nu aşteaptă aproape nimic de la piaţă sau de la politicienii aleşi prin vot, deci de la cele două ingrediente fundamentale ale unei democraţii moderne.
Statul şi societatea nu au capacitatea de a compensa familia în rolul ei de furnizor de suport social. Toate acestea trimit la imaginea unui stat construit deasupra unei societăţi tradiţionale, în care mecanismele politice şi economice moderne sunt percepute ca nefuncţionale.
Citeşte şi:
INFOGRAFIE Un român din trei crede că relaţiile cu maghiarii sunt bune
29,2% din respondenţi spun că românii şi minoritatea maghiară se înţeleg bine, potrivit unei cercetări INSCOP Research, realizată la comanda „Adevărul“. 29,1% din români susţin însă că relaţiile cu ungurii sunt rele
SONDAJ România, divizată de intervenţia militară în Siria
Numărul românilor care se opun unei intervenţii armate împotriva regimului de la Damasc este aproape egal cu cel al românilor care sunt de acord cu atacul.
Institutul sociologic INSCOP a efectuat un sondaj de opinie la comanda ziarului „Adevărul“ având drept subiect una dintre cele mai disputate teme din aceste zile: soarta câinilor fără stăpân.
INFOGRAFIE O femeie e bătută la fiecare 30 de secunde. Ce cred românii despre misoginie
Potrivit unei cercetări efectuate de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, 30,9% din respondenţi tratează cu îngăduinţă fenomenul violenţei domestice.
SONDAJ Adevărul despre România: 43% din români vor independenţă energetică
Chiar dacă exploatarea resurselor naturale ale ţării înseamnă riscuri pentru mediul înconjurător, mulţi români consideră că România nu ar trebui să depindă de importuri de energie.
INFOGRAFIE Adevărul despre România: doi români din trei cred că ne îndreptăm într-o direcţie greşită
Potrivit „Barometrului de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, 65,5% din români sunt de părere că ţara se află pe o traiectorie nepotrivită.
INFOGRAFIE Adevărul despre România: un sfert dintre români vor monarhie
27,2% din români ar alege ca formă de guvernământ monarhia, conform barometrului „Adevărul despre România“. Este cel mai ridicat procent din ultimii 23 de ani.