Sistemul Ro-Alert, ignorat în plină criză climatică. Mesajul ministrei Mediului

Ministra Mediului, Pădurilor și Apelor, Diana Buzoianu, a declarat joi că o parte semnificativă dintre români și-au dezinstalat sistemul Ro-Alert, ceea ce face imposibilă transmiterea avertizărilor în timp real în caz de fenomene meteo extreme. În București, ploile din ultimele zile au atins 76 de litri pe metru pătrat, un nivel apropiat de pragul de Cod roșu.  

Ro-Alert, dezinstalat de mulți români

Diana Buzoianu a explicat că Ministerul Mediului și-a făcut „treaba matematică” în privința avertizărilor de ploi torențiale, însă o parte din populație nu a mai primit mesajele Ro-Alert pentru că și-a dezactivat sistemul de notificări.

„Le-am spus oamenilor să urmărească Ro-Alert-ul, pentru că aceea este informația obiectivă. Din păcate, am aflat că o parte semnificativă dintre români și-au dezinstalat posibilitatea de a primi aceste alerte”, a declarat ministra la RFI.

Ea a menționat că, în București, media ploilor a fost de 76 de litri pe metru pătrat, iar în unele cartiere s-au înregistrat până la 85 de litri. Codul roșu se emite peste 90 de litri. „Prognoza a fost destul de apropiată de realitate. În unele zone din Dobrogea s-au atins valori record pentru această lună”, a spus Buzoianu.

Ministra a adăugat că este important ca oamenii să nu ignore avertizările, deoarece aceste date sunt concepute „pentru cel mai negru scenariu posibil”, cu scopul de a permite autorităților să acționeze preventiv.

„Datele acestea vin să ne anunțe cazurile critice, pentru ca autoritățile să se pregătească. Măsurile pot fi revizuite, dar informarea populației trebuie să funcționeze”, a subliniat ministrul.

Ro-Alert, dezinstalat de mulți români

Buzoianu a vorbit despre controversele legate de Codul roșu de ploi torențiale emis în București și a explicat că prognoza a fost „corectă din punct de vedere științific”.

„Media pe București a fost de 76 de litri pe metru pătrat, iar în unele cartiere s-au atins 84–85 de litri. Codul roșu se emite peste 90 de litri, deci prognoza a fost foarte aproape de realitate”, a spus ministra.

Ea a mai precizat că ministerul „și-a făcut treaba matematică”, dar că o parte semnificativă dintre români și-au dezinstalat sistemul Ro-Alert, fapt care limitează capacitatea autorităților de a transmite avertizările în timp util.

„Le-am spus oamenilor să urmărească Ro-Alert-ul, pentru că aceea este informația obiectivă. Din păcate, am aflat că o parte semnificativă dintre români și-au dezinstalat posibilitatea de a primi aceste alerte. În unele zone din Dobrogea, valorile au fost record și oamenii trebuiau efectiv să stea în casă”, a afirmat Buzoianu.

Apele Române, sub control: 350 de milioane de euro nefolosiți

Buzoianu a confirmat că Apele Române au pierdut accesul la 350 de milioane de euro din fondurile europene, bani care trebuiau folosiți pentru lucrări de protecție împotriva inundațiilor.

„Au avut 350 de milioane de euro pentru a crea diguri, baraje, poldere și nu au accesat banii respectivi. Practic, la finalul a trei ani de zile, un singur polder și un singur baraj au mai putut fi salvate în negocierea cu Comisia Europeană. Am trimis Corpul de Control la Apele Române pentru a verifica această situație”, a spus Buzoianu.

Ministra a criticat modul în care au fost atribuite investițiile în trecut, afirmând că deciziile nu s-au luat pe baza riscurilor la inundații, ci „pe relații personale între directori”.

„Investițiile trebuie scoase din mâna celor care le dau în funcție de prietenii. Avem nevoie de un fond special pentru lucrări de infrastructură, bazat pe studiul Băncii Mondiale, care să prioritizeze investițiile în funcție de riscul real de inundații, nu de înțelegeri locale”, a adăugat aceasta.

Radarul balastierelor și lipsa normelor de aplicare

Ministra a mai dezvăluit că proiectul privind radarul balastierelor, adică sistemul de monitorizare a extracțiilor ilegale de nisip și pietriș „era gata doar pe hârtie”, fără norme de aplicare.

„Așa cum s-a întâmplat cu radarul balastierelor, deși se spunea că e aproape gata, nu s-a scris niciun rând de legislație pentru aplicare. Am format un grup de experți și vrem să lansăm sistemul până la sfârșitul anului”, a spus Buzoianu.

Ea a adăugat că numărul controalelor efectuate de Apele Române s-a înjumătățit, iar sancțiunile au scăzut drastic în ultimii ani, pe fondul lipsei de personal.

O treime din proiectele de mediu din PNRR, pierdute

Ministra a confirmat, de asemenea, că România a pierdut aproape o treime din proiectele de mediu din PNRR, unele rămase la stadiul zero.

„Stadiul era devastator. După doi ani de la lansarea PNRR, multe proiecte erau la 0%. O parte nu mai pot fi salvate, dar vom continua cele care au trecut de 30% implementare”, a spus Buzoianu.

Ea a menționat că ministerul pregătește un memorandum în Guvern pentru a permite continuarea investițiilor eligibile, cum sunt centrele de aport voluntar și proiectele de apă-canal, și a avertizat că procedurile centralizate de achiziție au blocat parțial lucrările la nivel național.