Semne de viață în Coaliție după patru luni de blocaj. De ce scenariul scindării nu ar trebui să intre în discuție: „Ar fi o catastrofă”

După patru luni de blocaj, coaliția de guvernare dintre PSD, PNL, USR și UDMR a reușit să ajungă la un acord în privința reformei administrației. Deși criticii văd măsura mai degrabă ca pe o optimizare a cheltuielilor și nu ca pe o reformă structurală, politologul George Jiglău, lector la Universitatea Babeș-Bolyai, explică într-o analiză pentru „Adevărul” de ce acest moment reprezintă un semn vital pentru o construcție politică născută din necesitate.

Acordul recent dintre PNL, PSD, USR și UDMR vine într-un moment în care partidele de guvernare se confruntă cu o presiune imensă din partea opoziției reprezentate de AUR. George Jiglău consideră că, dincolo de eticheta de „reformă”, importantă este capacitatea celor patru partide de a ajunge la un consens, chiar și cu întârziere.

O coaliție a constrângerilor, nu a opțiunilor

În opinia politologului George Jiglău, cheia pentru a înțelege ritmul lent al deciziilor rezidă în geneza acestei alianțe. Nu a fost o alegere, ci o necesitate dictată de rezultatele alegerilor din decembrie 2024.

„Avem de-a face cu o coaliție de guvernare pe care nu și-a dorit-o nimeni. Niciunul dintre cele patru partide care sunt astăzi la guvernare nu și-ar fi dorit să fie în această formulă. S-a ajuns la această coaliție ca urmare a ceea ce s-a întâmplat din toamna lui 2024 până în primăvara și inclusiv vara lui 2025, într-un context politic extrem de complicat, social foarte complicat, economic foarte complicat. Matematica electorală și matematica parlamentară rezultată după alegerile parlamentare din 3 decembrie 2024 au forțat cele patru partide să ajungă la o astfel de înțelegere, în contextul dificil pe care îl traversăm”, explică George Jiglău.

Cele două „bule” ale României

Întârzierea reformelor și disputele interne sunt efectele secundare ale restrângerii spectrului politic tradițional. Jiglău observă o regrupare a forțelor consacrate (PNL, PSD, USR, UDMR) într-o tabără defensivă, în timp ce AUR domină spațiul de contestare.

„Vechiul sistem de partide funcționează acum ca o bulă, lângă care a apărut o altă bulă, reprezentată de AUR și aliații săi, care crește. Spațiul celor patru partide s-a restrâns și s-a regrupat în coaliție. Vedem asta și în societate. O parte urmărește atent ce se întâmplă în coaliție și discută despre Bolojan, Grindeanu și ceilalți lideri. O altă parte urmărește exclusiv mesajele venite dinspre AUR și zona sa de influență. Cele două spații comunică foarte puțin și se confruntă mai ales în alegeri”, subliniază politologul.

Modelul Bolojan și limita puterii premierului

Referitor la modul în care premierul Ilie Bolojan a gestionat negocierile, Jiglău remarcă o strategie de asumare care a întâmpinat rezistență, în special din partea PSD.

„Ilie Bolojan a încercat în bună măsură să facă asta (n.red. - să își asume decizii în calitate de premier) și cred că, parțial, a și reușit. I se și reproșează acest lucru. (...) Modelul seamănă cu cel al lui Traian Băsescu: «V-am consultat, acum decid». Cam așa a procedat și Bolojan. Întâlnirile dintre liderii coaliției au devenit, de fapt, spațiul unde se negociază deciziile dificile. Acolo se repară conflictele pentru ca lucrurile să poată merge înainte. Acum PSD este mai asertiv și întârzie unele decizii. Nu spun neapărat în sens negativ. Într-o coaliție, consensul este firesc. Nu poate exista un prim-ministru care decide singur în mod absolut”, afirmă Jiglău.

De ce ruperea Coaliției este exclusă

Chiar dacă reforma administrației a întârziat patru luni, iar tensiunile sunt vizibile, scenariul alegerilor anticipate sau al ieșirii de la guvernare este considerat suicidal de către George Jiglău. Frica de o izolare politică în fața ascensiunii AUR menține unitatea celor patru partide.

„Anticipatele ar fi o catastrofă pentru toate partidele din coaliție. Ieșirea PSD de la guvernare ar fi, în opinia mea, o decizie catastrofală pentru PSD. Să renunți la participarea la guvernare, cu perspectiva de a prelua funcția de prim-ministru prin rotativă, pentru a ajunge într-un scenariu în care ai putea fi partener secundar într-o eventuală guvernare dominată de AUR, ar fi o alegere extrem de riscantă. Nu există, rațional vorbind, un scenariu mai bun pentru niciunul dintre cele patru partide decât acest scenariu imperfect”, concluzionează George Jiglău.

În final, faptul că această structură politică greoaie continuă să producă decizii, fie ele și cu întârziere, reprezintă un succes în sine, dat fiind contextul fragil, este de părere politologul.

„Ca o concluzie, faptul că această coaliție, născută greu și din necesitate, merge înainte în pofida numeroaselor sincope, este remarcabil. Probabil că este un merit al fiecăruia dintre cei patru lideri că reușesc să mențină acest echilibru fragil. Asta nu înseamnă că fiecare decizie este bună. Măsurile adoptate pot fi discutate și criticate. Dar, strict din perspectiva funcționalității, am o evaluare mai degrabă pozitivă, având în vedere contextul general.”, a punctat a conchis George Jiglău.