Scenariile politice privind aderarea României la Schengen. Cum arată varianta optimistă, dar și cel mai negru scenariu
0Subiectul aderării României la Schengen nu a fost pus pe agenda Consiliului JAI din iunie, fiind doar încă două șanse în 2023. Europarlamentari români contactați de „Adevărul”, deși din aceeași Coaliție, au opinii diferite în ceea ce privește primirea în acest spațiu.
În perioada 8-9 iunie a avut loc un nou Consiliul JAI pe agenda căruia nu s-a aflat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în sensul încercării unui vot sau a unei promisiuni certe privind un moment prielnic pentru o nouă încercare, dat fiind eșecul din 8 decembrie 2022, când Austria și Olanda s-au opus. Austria se opunea atunci primirii României și Bulgariei, iar Olanda doar primirii Bulgariei
Chiar dacă nu s-a dat un vot, miniștrii de interne reuniți în cadrul Consiliului JAI au hotărât că ridicarea controalelor la frontiera cu Bulgaria și România în cadrul spațiului Schengen este unul dintre domeniile care ar trebui să beneficieze de o atenție specială din partea Consiliului Schengen pentru următorul ciclu 2023-2024, potrivit Agerpres. De partea aderării României și Bulgariei se află și comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johannson, care a afirmat la sosirea la Consiliul JAI că aderarea celor două state ar trebui să se întâmple până la sfârșitul anului 2023. Însă Johannson s-a poziționat mereu pro-extindere, ceea ce nu a determinat ca Austria și Olanda să-și schimbe opinia.
Opiniile parlamentarilor români
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” că există trei scenarii referitoare la aderarea României la spațiul Schengen. Mai exact, o aderare în toamnă sub președinția spaniolă, o posibilitate de aderare după alegerile europarlamentare din iunie 2024 sau renunțarea la ideea aderării.
„Sunt mai multe scenarii de lucru. Scenariul optimist este ca sub președinția spaniolă să avem din nou un posibil vot privind aderarea României la spațiul Schengen. În sensul acesta, guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez a depus o serie de demersuri în acest sens. Evident totul depinde și de cum va arăta viitorul guvern (nr: premierul Pedro Sanchez și-a dat demisia din funcție la finalul lunii mai) din Spania și dacă eventual extrema dreaptă va avea un cuvânt de spus. Dacă extrema dreaptă are un cuvânt de spus, atunci va fi mai greu ca Spania să fie la fel de insistentă. Acesta este perspectiva unui vot în a doua parte a anului”, a explicat Victor Negrescu pentru „Adevărul”.
Un al doilea scenariu, potrivit europarlamentarului, ar fi un vot în urma alegerilor europarlamentare care vor avea loc la începutul lunii iunie a anului viitor: „În măsura în care România va impune acest lucru viitorilor decidenți europeni în negocierile privind desemnarea președintelui Comisiei și Consiliului, adică să fim jucători activi în acele negocieri și să insistăm pentru acest vot pentru țara noastră”.
„Al treilea scenariu, cel mai negativ, este ca perspectiva aderării României la spațiul Schengen să dispară complet de pe agenda europeană”, a conchis Victor Negrescu, unul din cei mai activi și influenți eurodeputați ai PSD.
Optimism privind Austria
Contactat de „Adevărul”, europarlamentarul Daniel Buda susține că România ar trebui să forțeze aderarea în acest an, fiind mult mai complicat anul 2024 în contextul alegerilor din Parlamentul European. „De aceea cred că dacă România are o șansă este anul acesta și o spun, da, România are o șansă de a intra având în vedere că are pregătite toate condițiile tehnice în acest sens”, susține europarlamentarul PNL.
Chestionat referitor la posibilitatea ca Austria să voteze în favoarea României dacă subiectul aderării va fi pus pe agenda următorului Consiliul JAI, Daniel Buda a precizat că „Austria și-a dat seama că nu România este problema și că poziția se poată să fie schimbată dacă va fi pus pe ordinea de zi în toamnă”.
Părerile sunt împărțite în PNL, în condițiile în care europarlamentarul Vlad Nistor a precizat pentru „Adevărul” că aderarea României la Schengen depinde de „felul în care evoluează lucrurile, depinde dacă Austria revizuiește sau nu atitudinea față de România din acest punct de vedere”.
„Ceea ce este cert este că diplomația românească, Guvernul României și europarlamentari români fac toate eforturile în acest sens.(..) Eforturi diplomatice și politice se fac, ceea ce va urma este greu de știut”, a punctat Vlad Nistor.