România şi Bulgaria ar putea fi despăgubite pentru că nu au fost primite în Schengen

Europarlamentarii au adoptat o nouă rezoluţie de susţinere a aderării României și Bulgariei la spaţiul Schengen şi au cerut Comisiei Europene să evalueze daunele aduse celor două state.

Rezoluția a fost votată cu 526 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 42 de abțineri. Astfel, deputații europeni solicită aprobarea aderării celor două țări până la sfârșitul anului 2023.

Europarlamentarii precizează în rezoluție că regretă decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru al României și Bulgariei „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare” şi face referire la sentimentul de discriminare resimţit de cetăţenii români.

Rezoluția arată că votul împotrivă al Austriei a adus daune economice și de mediu și subliniază că România și Bulgaria au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii 11 ani, în ciuda îndeplinirii tuturor criteriilor necesare pentru a adera la spațiul Schengen.

Parlamentarii europeni îndeamnă Comisia Europeană să estimeze costurile neaderării României și Bulgariei și să analizeze opțiunile privind mecanismele de compensare financiară, pentru posibilitatea stabilirii unor compensaţii, şi „subliniază necesitatea de a analiza posibilitățile actuale și potențiale viitoare de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

Europarlamentarii români, împărțiți în păreri

Contactat de „Adevărul”, europarlamentarul Vlad Nistor este de părere că votul din Parlamentul European ar influența abordarea Austriei referitoare la extinderea Schengen „în foarte mică măsură”.

„Dovada cea mai clară este faptul că ultima rezoluție a Parlamentului European în legătură cu accederea celor două țări la spațiul Schengen, de acum câteva luni, a fost extrem de clară și votată de o imensă majoritate. Cu toate acestea, Austria nu a ținut cont de punctul de vedere al Parlamentului sau Comisiei Europene”, a precizat deputatul european.

Liberalul a punctat că importante sunt demersurile diplomatice pe care România le face și de influența pe care președintele Klaus Iohannis o poate avea în Consiliul European.

Europarlamentarul PNL Daniel Buda consideră că rezoluția este un mijloc de a pune presiune pe Austria și Olanda: „Cred că de data aceasta lucrurile vor sta altfel”.

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu solicită invalidarea juridică a veto-ului Austriei, compensarea financiară a blocajului și sancționarea unui eventual refuz privind aderarea României la spațiul Schengen.

„Românii nu mai pot aștepta după mofturile politicienilor de dreapta de la Viena. Această rezoluție explică foarte clar de ce veto-ul de anul trecut încalcă drepturile cetățenești și legislația europeană. Costurile blocajului trebuie compensate. Cei vinovați trebuie să plătească. (...) Astăzi ne cerem încă o dată acest drept solicitând Comisiei și Parlamentului European să apere Uniunea Europeană inclusiv prin atacarea veto-ului Austriei în instanță. Acum ori niciodată”, susține europarlamentarul PSD, potrivit unui comunicat de presă.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a precizat, după votul din Parlamentul European, că deputați europeni din toate colțurile continentului susțin aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Liberalul a punctat că singura țară care se opune este Austria, iar opoziția este nejustificată: „De aceea noi, Parlamentul European, cerem Austriei să ia cât mai repede decizia corectă și să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen”.

Analist: Austria primește un semnal, nu este obligatoriu

Contactat de „Adevărul”, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, susține că Austria a primit un semnal din partea Parlamentului European prin adoptarea rezoluției, însă măsura nu obligă Viena să îşi schimbe abordarea.

„Austria primește un semnal, dar trebuie să subliniez că nu este unul obligatoriu, conform tratatelor constitutive, în ceea ce privește un anume tip de poziționare politică la nivel european. Având în vedere că expresia partidelor reprezentate din Europa în Parlamentul European se leagă și este similară evaluărilor tehnice făcute de Comisia Europeană în mod normal Austria ar trebui să țină seama de acest punct de vedere și să nu se singularizeze în ceea ce privește inclusiv relația cu una dintre instituțiile fundamentale ale Uniunii Europene”, a precizat Cristian Diaconescu, pentru „Adevărul“.

Fostul șef al MAE a subliniat că adoptarea rezoluției este „un semnal bun în condițiile în care poate fi maximizat, este un semnal de folos”.

Anul 2023, indicat de Austria pentru aderare

Un document al Ministerului austriac pentru Afaceri Europene invocat de Parlamentul European în rezoluția votată astăzi arată că Austria a indicat, încă din decembrie 2022, anul 2023 ca data la care România și Bulgaria ar adera la spațiul Schengen.

„Prin urmare, în acest moment, suntem în favoarea amânării extinderii Schengen la România și Bulgaria pentru o dată ulterioară, în 2023”, se arată în documentul transmis statelor membre UE de către guvernul austriac după blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen, potrivit G4Media.