România contribuie cu 50 de milioane de euro la apărarea Ucrainei, prin mecanismul american PURL

România contribuie cu 50 de milioane de euro la mecanismul PURL, sumă alocată pentru susținerea directă a eforturilor de apărare ale Ucrainei printr-o hotărâre de Guvern.

Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care țara noastră se alătură statelor care susțin inițiativa Statelor Unite ale Americii privind „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), cu o contribuție financiară în valoare de 50 de milioane de euro. Alocarea este realizată în limitele plafonului bugetar stabilit pentru anul 2025 și plasează România alături de majoritatea aliaților europeni și de alte state partenere care împărtășesc aceeași viziune strategică.

Mecanismul PURL reprezintă un instrument important de politică externă și de securitate al Administrației Statelor Unite, fiind parte a abordării promovate de președintele Donald Trump privind împărțirea echitabilă a responsabilităților de securitate între aliați. Prin această inițiativă, partea americană urmărește o implicare directă și cuantificabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei, dar și crearea unui cadru coordonat de acțiune, bazat pe eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică.

Contribuția României la PURL este menită să susțină consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, programul permiţând alocări comune prin bugetul NATO și se înscrie în continuarea inițiativelor aliate lansate după Summitul de la Helsinki, prioritate reiterată inclusiv cu prilejul recentei vizite în România a secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Potrivit unui comunicat oficial al Guvernului, participarea României la mecanismul PURL este pe deplin compatibilă cu angajamentele asumate în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, contribuind direct la întărirea securității regionale.

Autoritățile subliniază că această implicare creează premise pentru beneficii semnificative în planul securității naționale, inclusiv prin creșterea interoperabilității instituționale, aprofundarea cooperării militare și civile cu aliații și consolidarea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale.

Decizia vine în contextul angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga, unde, la propunerea președintelui SUA, aliații au convenit asupra unei creșteri graduale, pe parcursul următorului deceniu, a alocărilor pentru apărare până la nivelul de 5% din PIB. Acest prag include cheltuieli militare directe, cheltuieli conexe, investiții în apărare și dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv cea destinată mobilității militare.