România, campioana instabilității guvernamentale în Europa: 13 premieri în 18 ani. Cine a fost cel mai longeviv prim-ministru român

Un raport realizat de echipa CPD a SNSPA care analizează stabilitatea guvernamentală în 16 state europene arată că România se află pe primul loc la frecvența schimbărilor de prim-miniștri și la cea mai scurtă durată medie a mandatelor.

Stabilitatea guvernamentală, indicator al coerenței politice

În spațiul public românesc, stabilitatea guvernamentală este frecvent invocată ca un criteriu esențial pentru evaluarea coerenței și continuității politicilor publice. Aceasta este asociată, în mod direct, cu capacitatea unui executiv de a formula și implementa decizii pe termen mediu și lung, într-un cadru instituțional previzibil.

Pornind de la această dezbatere recurentă, un raport realizat de dr. Daniel Buti și dr. Dan Sultănescu, membri ai echipei CPD din cadrul SNSPA, își propune să ofere un tablou comparativ al prim-miniștrilor și al duratei mandatelor acestora în mai multe state europene.

Autorii subliniază că demersul nu are pretenția unei analize exhaustive sau a unei metodologii sofisticate, ci urmărește utilizarea unui indicator descriptiv simplu, care să ofere publicului larg un reper clar și o bază factuală pentru analize ulterioare mai aprofundate.

Raportul examinează stabilitatea guvernamentală în 16 state europene – Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria – prin evaluarea duratei mandatelor de prim-ministru în intervalul 1 ianuarie 2007 – 3 decembrie 2025.

Această perioadă a fost aleasă având ca reper aderarea României la Uniunea Europeană, considerată un moment simbolic de schimbare structurală a cadrului instituțional și normativ. Intervalul post-aderare permite, potrivit autorilor, o evaluare comparabilă a stabilității guvernamentale într-un context marcat de constrângeri europene comune, mecanisme de condiționalitate și un grad mai ridicat de convergență instituțională.

România, campioană la instabilitate: 13 premieri în 18 ani

Analiza duratei mandatelor de prim-ministru evidențiază diferențe semnificative între cele 16 state analizate și scoate în evidență o corelație negativă clară între frecvența schimbării premierilor și longevitatea mandatelor.

România se remarcă prin cea mai mare volatilitate politică și instabilitate guvernamentală, cu nu mai puțin de 13 prim-miniștri schimbați în ultimii 18 ani, o rotaţie extrem de rapidă la vârful executivului, care indică o capacitate redusă de menținere a coerenței decizionale și de implementare a politicilor publice pe termen lung.

Cât de des se schimbă premierii în Europa

România este statul care a schimbat cei mai mulți prim-miniștri în intervalul analizat, 13, fiind urmată de Franța, cu 12 premieri. Autorii subliniază, însă, că apropierea este una strict statistică, întrucât natura regimului politic francez conferă președintelui republicii un rol major de stabilitate executivă.

La celălalt capăt al clasamentului se află Ungaria, Spania și Germania, fiecare cu doar trei prim-miniștri în perioada de referință.

Raportul arată că nu există o corelație directă între tradiția democratică și numărul redus de premieri, fiind identificate atât state est-europene cu instabilitate ridicată, cât și cazuri de stabilitate pronunțată.

Cel mai longeviv premier român

România înregistrează, de asemenea, și cea mai scurtă durată medie a unui mandat de prim-ministru, de 17,5 luni (sub un an și jumătate).

SURSĂ: CPD

În același timp, raportul identifică:

* Cel mai scurt mandat al unui premier român în această perioadă: Mihai Răzvan Ungureanu, cu doar 2,9 luni la conducerea guvernului.

* Cel mai longeviv premier român în perioada analizată: Victor Ponta, cu 42,6 luni în funcție.

În comparație, Franța înregistrează o durată medie de 19,2 luni, deși natura regimului prezidențial francez conferă un rol stabilizator președintelui republicii, influențând continuitatea executivului.

Metodologia utilizată în analiză

Analiza se bazează pe o metodologie standardizată de măsurare a mandatelor. Pentru fiecare stat au fost luați în considerare exclusiv prim-miniștrii validați prin vot de învestitură în parlament, fiind excluse guvernele interimare.

În cazul premierilor aflați deja în funcție la începutul perioadei de referință, durata mandatului a fost calculată începând cu 1 ianuarie 2007, iar pentru cei aflați în funcție la finalul intervalului analizat, până la data de 3 decembrie 2025. Durata fiecărui mandat a fost convertită în luni, incluzând fracțiile corespunzătoare zilelor suplimentare, pe baza unei reguli standardizate (o lună echivalentă cu 30 de zile).

Pentru fiecare stat a fost calculată media aritmetică a duratelor mandatelor tuturor premierilor validați în perioada de referință, rezultatul reprezentând durata medie a unui mandat de prim-ministru. În identificarea celor mai scurte și celor mai lungi mandate au fost excluși premierii cu mandate fracționate raportate la perioada analizată.

„Diferențele dintre state sunt rezultatul unui ansamblu de factori, care variază de la configurația sistemului politic și partidist, la arhitectura instituțională, cultura politică și condițiile istorice și sociale specifice. Practic, indicatorii statistici surprind dimensiunea formală a stabilității guvernamentale și nu pot explica în întregime complexitatea dinamicilor politice interne. Totuși, aceștia sunt importanți deoarece permit dezvoltarea unor analize comparate privind stabilitatea guvernării ca factor care influențează capacitatea unui executiv de a implementa politici, de a menține coerența decizională și, în ultimă instanță, de a susține procesele de dezvoltare economică și socială”, spun autorii raportului, subliniind că informațiile prezentate reflectă exclusiv perspectiva membrilor echipei CPD SNSPA și nu reprezintă o poziție oficială a instituției.

SURSĂ: CPD