Studiu. România are instabilitate guvernamentală cronică în ultimii 27 de ani. Câţi miniştri a schimbat România şi câţi a schimbat Germania

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România are cel mai mare grad de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia. În şase domenii esenţiale - Educaţie, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne şi Transporturi-, România a schimbat, din 1990 până în prezent, circa 150 de miniştri, de trei ori mai mulţi decât Germania, arată o analiză a Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) din cadrul SNSPA.

Analiza CPD a sintetizat date din 9 state (România, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria), în legătură cu guvernul central și cu 6 ministere (Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi), iar scopul analizei a fost  să verifice nivelul de incertitudine și de instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu.

Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din România (prin remanieri sau diverse forme de crize politice) indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o caracteristică a guvernelor românești – prin comparație atât cu state occidentale cu democrații consolidate (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania), dar și cu state din Europa de Est, cu democrații tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia, Ungaria), arată CPD. 

studiu

Iată principalele concluzii ale studiului: 

1. România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia. În toate cele şase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent cca 150 de miniştri, de trei ori mai mulţi decât Germania.

2. Instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp – din 2010 avem o creştere a instabilităţii (comparativ cu anii '90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne.

3. Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010-2017). În ultima decadă, Educaţia a cunoscut o creştere importantă a instabilităţii, la nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999; 2000-2009).

4. Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult mai des miniştrii. Dar chiar si la numărul total de premieri, există instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceştia au avut un mandat întreg (din totalul de 14).

5. Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate şi la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniştri în 27 de ani. Urmează Educaţia şi Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniştri.

Aşadar, de exemplu, la Transporturi şi Educaţie avem recorduri negative, cu medii de 0,6 şi respectiv 0,7 ani de mandat în perioada 2010-2017 – ceea ce este extrem de puţin pentru desfăşurarea unei activităţi normale.

La Educaţie, dinamica în timp este chiar abruptă – în anii 1990, un ministru avea la dispoziţie aproape doi ani pentru a implementa programul de guvernare, iar în prezent are la dispoziţie puţin peste jumătate de an – diferenţele sunt semnificative!

6. Rezistenţa/„speranţa de viaţă” în mandat a unui ministru, în România, este în medie de cca un an de zile. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte ţări analizate. Spre comparaţie, în Germania, un ministru rezistă cca trei ani în funcţie – ceea ce oferă o mai mare stabilitate.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite