Răspunsul dat de ministrul Justiţiei, întrebat despre dosarele Revoluţiei şi Mineriadei: Vor fi îngropate după moartea lui Ion Iliescu?
0Moartea fostului președinte Ion Iliescu, la începutul lunii august, la vârsta de 95 de ani, a readus în prim-plan întrebarea dacă dosarele Revoluției și Mineriadei vor mai continua.
Invitat sâmbătă, 30 august, la emisiunea „Insider politic”, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a dat un răspuns ferm la întrebarea dacă acestea vor fi îngropare odată cu dispariţia fostului preşedinte, unul dintre pricipalii inculpaţi.
„Cu siguranţă nu. Dosarele acestea, care sunt foarte importante, sunt dosare în care se caută un adevăr judiciar pentru o suferinţă istorică, semnificativă, sunt momente importante pentru societatea românească, sunt dosare care trebuie finalizate, adevărul trebuie să fie aflat”, a spus Radu Marinescu, subliniind faptul că „decesul domnului Ion Iliescu, verificarea sa penală încetează, este una dintre cauzele de încetarea procesului penal, dispariţia fizică a persoanei, însă cu siguranţă adevărul trebuie căutat şi aflat în continuare”.
De ce nu avem încă o sentință după 35 de ani
Ministrul Justiţiei a explicat şi de, în ciuda faptului că au trecut peste 35 de ani de la aceste evenimente şi milioane de români aşteaptă condamnarea celor vinovaţi, nu s-a ajuns la o sentință clară.
„Examinarea traseului sinuos al acestor dosare poate da anumite răspunsuri. Au fost şi cauze de o complexitate deosebită, au fost şi aceste proceduri care s-au succedat, apoi şi trimiterea cauzelor la reanalizare. (…) Însă eu încerc să privesc în viitor şi să fiu de acord că în niciun caz dispariţia fizică a unei persoane nu trebuie să oprească finalizarea acestor dosare”, a declarat ministrul.
Celeritate versus complexitate
În privința termenului în care ar putea apărea o sentință, Radu Marinescu a precizat că nu intră în atribuţiile ministrului Justiţiei să stabilească data sentinţelor, astfel că nu poate avansa niciun termen.
„Asta ministrul Justiţiei n-ar putea să vă răspundă. Ministrul Justiţiei poate să facă ceea ce a şi făcut şi face în continuare: să transmită către organe judiciare aşteptările legitime ale cetăţeanului ca toate cauzele să fie soluţionate cu celeritate. Asta pot să o spun şi o spun cu fermitate, trebuie rezolvate cauzele şi civile, şi penale, justiţia trebuie realizată cu celeritate, dar trebuie să avem în vedere că grăbirea unor cauze, nu vorbesc de cauzele particulare la care ne raportăm, vorbesc de un principiu. Nu poţi grăbi cauzele în afara limitelor pe care celeritatea le stabileşte prin coroborare cu necesitatea de a administra probe, de a asigura drepturi şi libertăţi pentru persoane care sunt cercetate, de a te asigura dincolo de orice fel de dubiu că un lucru este stabilit. Asta poate să presupună şi o anumită durată a procedurilor”, a spus el.
În acest context, Radu Marinescu a dat exemplu cauzelor complexe, precum infracțiuni economice, care presupun expertize științifice și proceduri de durată.
„De exemplu, în cauze complexe de infracţiuni, dacă mergem în zona penală, poate sunt cauze economice care presupun administrarea unor mijloace de probă de durată, expertize, care se fac în mod ştiinţific, şi asta lungeşte procedurile. O anumită componentă a întârzierilor este justificabilă, alta, care ţine poate de o anumită lentoare, nu mai este justificabilă şi acolo trebuie acţionat ferm ca aceasta să dispară. Pentru că, cu siguranţă, trebuie să existe celeritate”, a explicat Radu Marinescu.
Dosarul Mineriadei, primul termen de judecată, pe 17 octombrie
Dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care Ion Iliescu era judecat pentru reprimarea violentă a manifestațiilor din Piața Universității, se află acum în cameră preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție și are primul termen pe 17 octombrie.
Vă reamintim că, pe lângă Iliescu, au fost trimiși în judecată fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, consilier la acea vreme.
Potrivit acuzațiilor, regimul Iliescu a chemat minerii la București pentru a reprima protestele, ceea ce a dus la un bilanț tragic: 4 morți, 1.300 de răniți și 1.200 de persoane reținute ilegal.
Dosarul Revoluției, încă în faza de anchetă
Dosarul Revoluției se află încă la Parchetul Militar, după ce Înalta Curte a decis în septembrie anul trecut restituirea cauzei din cauza unor vicii de procedură. În acest dosar, Ion Iliescu și Gelu Voican-Voiculescu erau acuzați de infracțiuni împotriva umanității. Datele din anchetă indică un bilanț dramatic: 857 de morți, 2.382 de răniți, 585 de privări grave de libertate și 409 cazuri de mari suferințe între 22 și 30 decembrie 1989.