Video Ilie Bolojan clarifică efectele pachetului de relansare economică: „Nu vor fi creșteri de prețuri la gaz”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul Ilie Bolojan a susținut miercuri, 4 februarie, o conferință de presă la Palatul Victoria, în care a prezentat principalele direcții ale Guvernului pentru 2026, subliniind că România va continua să susțină creșterea economică, investițiile interne și protecția consumatorilor.

UPDATE: Bolojan despre liberalizarea pieței de energie

Premierul Ilie Bolojan a oferit detalii despre deciziile recente ale Guvernului privind liberalizarea pieței de energie și măsurile pentru protecția consumatorilor casnici, subliniind importanța stabilității economice și politice.

Măsuri pentru consumatorii casnici și echilibrarea pieței „Realitatea și asta se poate verifica. Vă mai rog de stabilitate. Aceasta este realitatea și asta se poate verifica. Vă mai rog să facem și noi acest lucru”, a spus premierul, explicând că discuțiile au implicat mai mulți specialiști și vicepremieri.

„Am stabilit această direcție de principiu și am stabilit că săptămâna viitoare vom definitiva acest pachet. E adevărat ce spuneți, dar să știți că țările au procente de consumuri destul de diferite. Țările care au economii puternice consumatori au ponder mai mare a consumului de gaz în zona industrială, de exemplu. Alte țări, cum este România, au ponder mai mari în alte zone și deci aici lucrurile trebuie echilibrate”.

Premierul a precizat că măsura vizează în principal consumatorii casnici, pentru a evita creșterile de preț și efectele inflaționiste asupra populației: „Este important ca în această perioadă să nu generăm nici puseuri de inflație și nici costuri suplimentare pentru cetățenii României, iar componenta, de exemplu, de casnic sau de termoficare influențează aceste costuri de bază ale pieței”.

Măsura, tranzitorie și conformă cu procedurile UE Bolojan a subliniat că amânarea liberalizării nu va afecta relația României cu Comisia Europeană: „Vom clarifica cu Comisia că este o măsură tranzitorie, în așa fel încât din 2027, când producția de gaz va fi mult mărită, nu se mai justifică într-adevăr nicio schemă de plafonare, nici măcar cea administrativă. Asta nu ne generează costuri, nu afectează competiția în piață, este o măsură tranzitorie”.

Concediul medical și deciziile CCR 

Referitor la atacul Avocatului Poporului asupra deciziei prin care salariatul își plătește prima zi de concediu medical, premierul a explicat: „Avocatul Poporului are această prerogativă constituțională. Vom aștepta decizia Curții Constituționale, vom vedea care este această decizie și care sunt motivațiile într-un sens sau altul. Însă decidem la momentul respectiv. Această măsură, v-am spus, nu este adoptată doar de România, se regăsește în mai multe țări europene și este o măsură tranzitorie pe care am propus-o, așa cum v-am explicat mai înainte”.

Transparența declarațiilor de avere 

Premierul a fost întrebat și despre viitoarele reglementări privind publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor: „Din punctul meu de vedere, consider că demnitarii, cei care dețin funcții de mare răspundere, n-au niciun motiv să nu completeze declarația de avere și să asigure transparența acesteia. Este unul din lucrurile bune care țin de buna funcționare a instituțiilor statului și de pozițiile de răspundere pe care le ai personal. Voi completa declarația de avere”.

Întrebat dacă va susține o lege care să clarifice situația, premierul a răspuns: „Eu voi susține o astfel de legiferare, dar atunci când partidul meu va avea 50%, o să vă răspund efectiv la această întrebare”.

Sprijin pentru fundații locale 

Ilie Bolojan a mai făcut precizări legate de facilitățile acordate fundațiilor care prestează servicii pentru comunitate: „Nu am intervenit pentru o fundație, ci doar discutând cu un primar, i-am explicat care sunt posibilitățile legale pe care le poate pune în practică conform legii și cred că este bine că există posibilitatea ca autoritățile locale, știind ei exact la fața locului dacă o fundație a fost gândită doar să nu plătească impozitul pe mașinile care le-au fost înmatriculate pe fundație sau prestează niște servicii în serviciul cetățenilor. Dar văzând știrile că guvernul nu permite asta și știind că, din contră, există prevedere legală, am discutat cu un coleg primar, a fost o decizie a Consiliului local, le mulțumesc, cred că au luat o decizie bună și îndemn toate autoritățile locale să susțină fundațiile care fac lucruri bune pentru oameni”.


UPDATE:  Impactul economiei europene asupra României

În cadrul unei conferințe de presă, premierul Ilie Bolojan a subliniat că economia României rămâne strâns legată de cea a Uniunii Europene și a explicat contextul actual al politicilor guvernamentale. „Este o economie care este conectată, într-o mare măsură, la cea a Uniunii Europene și trebuie să recunoaștem că, în acești ani, creșterile economice în economia Uniunii nu au fost de natură să fie puncte elemente tractare pentru economia noastră. Când economia Europei merge bine, o bună parte din lanțurile noastre valorice fiind parte a acestor lanțuri europene, o bună parte din companiile noastre fiind parteneri producători pentru cele europene, există un efect de antrenare. Și asta ne afectează pe toți, neocolind nici faptul că măsurile de ajustare economică, ele au un efect și ele ușor de concentrare economică. Aceasta este realitatea și nu o putem nega și asta se întâmplă în orice țară atunci când iei astfel de măsuri. Dar este un an în care vom relua creșterea pentru că aceste măsuri s-au oprit și cred că politicile pe care le punem în practică sunt politici corecte pentru România”.

Premierul a comentat și tensiunile apărute în coaliție, ca urmare a declarațiilor recente ale unor lideri politici. „Domnul Kelemen Hunor a venit cu o propunere, pe care v-am spus, am discutat-o. Deci nu văd o problemă să ai diferite propuneri, să le discuți, chiar dacă ele, la un moment dat, pot să aibă abordări diferite. Atunci când ai mai multe partide în coaliție, în mod inevitabil au puncte de vedere divergente, dar contează tonul pe care face aceste propuneri, contează abordarea și, din punctul acesta de vedere, n-am ce să-i reproșez domnului Kelemen Hunor”.

Viitorul guvernului și responsabilitatea politică

Referitor la viitorul guvernului și la întrebările privind premierul din 2027, Bolojan a evitat prognozele politice: „Haideți să lăsăm prognozele la îndemâna celor care sunt specializați pe tema asta. Consider că, în această perioadă și în perioada următoare, cu cât înțelegerile politice sunt respectate, indiferent de persoana premierului, unul sau altul, cu cât relațiile dintre partide sunt mai bune, cu cât responsabilitatea cu care ne exercităm aceste poziții politice sau guvernamentale este mai mare, cu atât perspectiva României este mai bună și avem o mare responsabilitate fiecare dintre noi pentru această situație”.

Despre bugetul Bucureștiului și implementarea referendumului din 2024, premierul a precizat că vor exista discuții și soluții tranzitorii: „Una din cele mai dificile situații financiare le are Bucureștiul, mai exact Primăria Generală, care este subfinanțată de mulți ani de zile. Dar cu siguranță, în proiectul de buget, va fi un capitol dedicat Bucureștiului, pe de o parte pentru că este o situație diferită de celelalte unități administrative, pe de altă parte pentru că trebuie găsită o formă de echilibru între primăria generală și primăriile de sector”.

Combinatul siderurgic de la Galați, obiectiv strategic

În ceea ce privește combinatul siderurgic de la Galați, premierul a anunțat că acesta va fi declarat obiectiv strategic de importanță națională și că procedura de achiziție va dura câteva luni: „Sper să reușim să găsim un investitor. Este unul din elementele importante pentru țara noastră. Gândiți-vă, de exemplu, că vom avea câteva miliarde de metri cubi de gaz suplimentar începând din 2027 și pe mulți ani de acum înainte și ar fi bine ca această resursă, care se exploatează din subsolul Mării Negre, să fie procesată în mare parte în România. Asta ar însemna să avem mai multă producție de energie electrică, mai multe fabrici care consumă gaze în anumite industrii și mai multă valoare adăugată în România, mai multe locuri de muncă și câștiguri mai bune pentru români”.

Datorii publice și credite

Premierul a mai explicat situația datoriilor publice și a creditelor României: „Cu cât aceste soluții le punem în practică mai coordonat, cu cât suntem mai responsabili, cu atât costurile pe care le plătesc cetățenii sunt mai mici și se scurtează perioada. Aceasta înseamnă că, indiferent cine va fi în guvernare, nu vom putea să nu contractăm credite de pe o zi pe alta, deci România va lua în continuare credite, important este să reducem atât cuantumul acestora în sumă, dar foarte important este să ne reducem dobânzile. România, din păcate, plătește niște dobânzi mai mari, pe de o parte datorită faptului că n-a proiectat nici predictibilitate bugetară. Dacă am făcut ceva, este că am reușit să ținem bugetul sub control și am recâștigat încrederea piețelor în România, pentru că am generat cheltuieli de bază structurale mari care trebuie reduse”.

Bolojan a subliniat că stabilitatea politică este esențială pentru economia României și pentru reducerea costurilor de împrumut: „Stabilitatea politică este un element de bază care îți generează costul dobânzilor, cel puțin, probabil, 0,5%, poate un procent din dobânzi este dat de percepția de stabilitate de măsuri care sunt adoptate”.


UPDATE: Bolojan, despre nominalizarea directorului SRI

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că alegerea următorului director al SRI este responsabilitatea exclusivă a președintelui, conform Constituției. „Așa cum am mai răspuns la această întrebare, este responsabilitatea domnului președinte, care este dată de Constituție, și sunt convins că, la momentul potrivit, domnul președinte va face propunerile și, cu siguranță, va fi o discuție, în așa fel încât aceste propuneri să fie votate în Parlament. Vă mulțumesc”, a afirmat el.

Educație: „Nu vor fi reduceri în preuniversitar, iar bugetele nu vor scădea”

În calitate de ministru interimar al Educației, Bolojan a făcut clarificări cu privire la bugetul pentru 2026 și la protestele recente din Piața Victoriei: „La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la Educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri, care nu au nicio bază reală. Sper că până săptămâna viitoare închidem aspectele care țin de Educație”.

El a explicat că principalul obiectiv a fost deblocarea absorbției fondurilor europene și reducerea perioadelor de plată în școli: „Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți”.

Bolojan a subliniat că nu vor fi reduceri în învățământul preuniversitar, iar în universități se va pune accent pe transparență și adaptarea sistemului la cerințele economice: „Cred că pentru toți tinerii din România ar fi bine să avem date publice transparente legate de câți absolvenți ai facultăților de medicină iau rezidențiatul, pe universități, astfel încât să poată lua decizii corecte”.

Cât despre durata mandatului său interimar, premierul a precizat: „Săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru. Când se va lua o decizie, vă promit că vă informez”.

Pachetul de relansare economică și sprijinul pentru energie

Referitor la pachetul de relansare economică, Bolojan a explicat că efectele pozitive se vor vedea în timp: „Trebuie să recunoaștem că niciun pachet economic nu se vede de pe zi pe alta. E nevoie să cumperi utilajele, să vezi planul de afaceri al companiilor. În principiu, prețurile nu vor depăși actualele prețuri, deci nu vor fi creșteri de prețuri la gaz. Aceasta este decizia, în așa fel încât să anticipăm supraoferta care ar trebui să vină anul viitor”.

Despre ideea unui sprijin de 100 de lei pentru consumatorii vulnerabili de gaze, premierul a precizat: „În condițiile în care ai un preț administrat, acest sprijin practic nu mai are logică. Logica ar fi avut loc dacă prețul s-ar fi liberalizat. Atunci cei cu venituri mai mici ar fi beneficiat de sprijin”.

Stabilitate și predictibilitate în economie

Întrebat despre percepția investitorilor și despre impactul asupra companiilor, premierul a arătat că stabilitatea politicilor guvernamentale este esențială: „Nu cred că putem vorbi de impredictibilitate fiscală, pentru că am încercat ca toate măsurile adoptate să fie stabilizate. Sigur, există percepția de instabilitate politică, dar economia României este conectată într-o mare măsură la cea a Uniunii Europene și trebuie să recunoaștem acest lucru”.

Bolojan a subliniat că stabilitatea guvernamentală și predictibilitatea măsurilor sunt esențiale pentru a evita costuri suplimentare și dobânzi mai mari, plătite în final de cetățeni.


UPDATE: Bolojan, despre coaliție și transparența măsurilor guvernamentale

Premierul Ilie Bolojan a subliniat joi, într-o conferință de presă, că orice măsură care implică cheltuieli suplimentare sau reducerea veniturilor trebuie să fie analizată cu atenție. „Orice măsură de a genera cheltuieli, de a elimina anumite venituri, trebuie să se bazeze pe astfel de analize. Dar sunt convins că în zilele următoare se va clarifica și acest aspect”, a spus el.

El a atras atenția asupra coordonării în cadrul coaliției de guvernare: „Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este că atunci când suntem într-o coaliție, să încercăm ca fiecare partid care are anumite propuneri să fie prezentate pe cât posibil în interior, să fie discutate într-un format tehnic și, având paternitatea acestor propuneri, nu este niciun fel de problemă, după aceea să le anunțe și să le propună. Nu sună sub nicio formă bine ca, în permanență, într-o coaliție, partidele să disoneze în acțiuni, unii să propună ceva, alții altceva, pentru că dă o senzație de nefuncționalitate și generează tensiuni inutile și așteptări care nu pot fi acoperite în rândul cetățenilor noștri”.

Despre concediile medicale și gestionarea bugetului sănătății

Premierul a explicat și motivele pentru care guvernul a decis ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită: „Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern, la propunerea Ministerului Sănătății, în baza unei discuții prealabile cu decidenții din guvern. Ea este una tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Anul trecut, cheltuielile pentru concediile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei, adică aproximativ 1,2 miliarde de euro, 8% din bugetul total al Casei de Sănătate”.

Bolojan a subliniat că această măsură nu afectează pacienții cu boli grave: „Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am spus, putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile. Ea este una tranzitorie, pe o perioadă limitată, în așa fel încât să punem în funcțiune mecanismele prin care, atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient că ai o răspundere suficient de mare, care să nu-ți permită să le acorzi nejustificat”.

Despre funcționarea coaliției și stabilitatea guvernamentală

Întrebat despre modul în care funcționează coaliția și despre tensiunile din interiorul acesteia, Bolojan a subliniat că respectarea înțelegerilor și a programului de guvernare este esențială: „Cred și sunt convins că am putea să funcționăm mult mai bine, dar pentru asta ar însemna să ne respectăm mai mult între noi, să respectăm programul de guvernare și înțelegerile. Eu nu pot să cred că cetățenii noștri văd mai bine un partid din coaliție atunci când văd dispute sau poziții divergente pe care le-am putea armoniza, astfel încât să ieșim în spațiul public cu poziții care se bazează pe date reale”.

El a adăugat că stabilitatea guvernamentală are impact direct asupra economiei: „În toate discuțiile pe care le avem cu finanțatorii noștri, cu marii investitori din România, cu agențiile de rating, unul dintre elementele care revin în permanență este stabilitatea guvernamentală, predictibilitatea măsurilor și a anunțurilor. Efectul acestei percepții înseamnă costuri suplimentare și dobânzi mai ridicate pe care le plătește România și, la final, fiecare cetățean român”.


UPDATE: „Mi-e e greu să cred că am putea veni cu astfel de interdicții”

Premierul Ilie Bolojan a comentat, joi, dezbaterea publică referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea conturi pe rețelele sociale. „E greu, astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție. Copiii noștri sau nepoții noștri, astăzi, au abilități suficiente încât, având acces la un telefon și fiind lângă un adult, pot să ocolească aceste lucruri”, a explicat premierul.

El a subliniat că soluția eficientă este prevenția și educația: „Cred că cel mai important lucru pe care îl putem face este să luăm niște măsuri de prevenție, de educare, de a discuta, de a reglementa ca părinți accesul, atât cât este posibil. Mi-e greu să cred că am putea veni cu astfel de interdicții. Dacă nu poți pune o măsură în practică, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”.

„Raportul SUA este un raport despre libertatea de exprimare”

Întrebat dacă raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge dovezile privind ingerințele rusești în alegerile prezidențiale din 2024, pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Nicușor Dan, premierul a fost clar: „Legitimitatea domnului președinte Nicușor Dan este dată de milioanele de români care l-au votat în alegerile prezidențiale de anul trecut”.

Despre raportul SUA, Bolojan a explicat că acesta nu este despre România: „La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statelor Unite în privința libertăților de exprimare și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere”.

Despre pachetul pentru sprijinirea românilor vulnerabili

Premierul a fost întrebat și despre propunerile PSD pentru un pachet de sprijin destinat românilor vulnerabili, care include eliminarea CASS pentru mame și veterani, sprijin pentru pensionari și creșterea indemnizațiilor pentru copii cu dizabilități.

Acest pachet nu a fost discutat la nivel guvernamental și în coaliție. Personal consider că, atunci când avem posibilitatea, trebuie să susținem cetățenii români vulnerabili și nu văd o problemă să discutăm cât se poate de serios despre posibilitatea ca pensionarii care au pensii sub un anumit nivel să beneficieze de un sprijin în următoarea perioadă”, a spus Bolojan.

El a precizat însă că orice facilități trebuie să se bazeze pe resurse clare: „Indiferent cine este prim-ministru, indiferent ce coaliție este, trebuie să înțelegem că orice propunere care înseamnă a face anumite excepții, a acorda anumite facilități, trebuie să se bazeze pe niște sume pe care ar trebui să le ai și trebuie văzut de unde acoperim aceste sume”.

Despre întârzierea măsurilor guvernamentale

Întrebat despre majorarea taxelor și întârzierile în adoptarea măsurilor de reducere a cheltuielilor și corectarea nedreptăților, premierul a explicat contextul: „Era foarte bine și mi-aș fi dorit ca măsurile, inclusiv de corectare a nedreptăților, de reducere a cheltuielilor de la stat, să le putem adopta mai repede și într-o ordine potrivită. Dar, așa cum știți, n-a fost posibil acest lucru, pe de o parte, pentru că aveam un calendar de răspunsuri… Dar corectarea unor asemenea deficite nu poate fi făcută decât printr-un mix de măsuri care înseamnă creștere de venituri, reducere de cheltuieli, prioritizare de investiții și, în mod evident, corectarea unor nedreptăți. Trebuie să ponderăm cât mai corect acest mix”.


UPDATE: Impozitele pe proprietate și mașini, sub analiza Guvernului

Referindu-se la propunerile făcute în spațiul public de liderul UDMR, Kelemen Hunor, premierul a explicat că ajustarea impozitelor este un proces complex: „Am văzut această propunere în spațiul public făcută de domnul Kelemen Hunor și am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare, dar aș face câteva precizări”.

Bolojan a precizat că România se angajează să aducă impozitele pe proprietate la un nivel apropiat de prețul de piață, fiecare localitate având marja de aplicare: „România s-a angajat să aducă impozitele pe proprietate la un nivel mai mare, în așa fel încât reperul să fie prețul de piață al acestor locuințe, sigur, fiecare localitate având o marjă de a aplica un procent sau altul, lucru care ar trebui să se aplice de la finalul acestui an”.

Premierul a explicat și situația impozitelor pe mașini, unde unele primării au aplicat un nivel mai mare decât minimul stabilit de lege, însă legislația actuală nu permite reducerea acestuia: „Din punctul meu de vedere, că a fost om de administrație publică, consider că este un atribut al administrației locale, ca peste plafonul minim care este stabilit prin lege, funcție de politicile locale pe care le pot stabili, să poți să și crești, dar să poți să și scazi. Și, de exemplu, din acest punct de vedere, putem să analizăm în ce măsură putem aduce această corecție prin legislație”.

Premierul a subliniat că eliminarea anumitor excepții la impozite, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, este necesară pentru a asigura venituri pentru autoritățile locale, care folosesc acești bani pentru infrastructură și servicii publice: „Aceste venituri sunt contribuția fiecărui proprietar de casă, proprietar de mașină, la bugetul autorităților locale, la ceea ce face primăria respectivă pentru a asigura condiții de locuire, la asfaltul pe care ți-l duce până în fața porții, la rețele de apă și canalizare și la condiții mai bune în fiecare localitate”.

Bolojan a menționat că se va analiza posibilitatea ca autoritățile locale să poată aplica reduceri suplimentare, însă orice excepție înseamnă mai puțini bani pentru primării: „Toate reducerile, toate excepțiile pe care le facem, în termene reali, înseamnă mai puțini bani la autorități și cineva de undeva trebuie să compenseze aceste resurse”.

Raportul Comisiei Juridice din SUA și alegerile prezidențiale din 2024

Premierul a fost întrebat și despre raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezidențiale din România din 2024: „La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statelor Unite în privința libertăților de exprimare și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere”.

Referitor la alegerile anulate din 2024 și presupusele interferențe, premierul a precizat că toate deciziile au fost luate conform Curții Constituționale și legislației în vigoare: „Deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională, cu respectarea prevederilor legale în materie de derulare a alegerilor”.


UPDATE: Preț administrat la gaze, ca măsură de protecție pentru populație

Premierul a explicat că Executivul trebuie să facă pași către eliminarea plafonării prețului la gaze, dar fără a expune populația unui nou val de scumpiri: „Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de puseul de inflație posibil, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaze necontrolate”.

Ilie Bolojan a arătat că anul 2027 va aduce României un avantaj important, odată cu exploatarea resurselor suplimentare de gaze din Marea Neagră: „Din 2027 România va avea un avantaj important, în sensul în care vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna”.

În acest context, Guvernul consideră că liberalizarea completă a pieței ar trebui realizată ulterior: „Anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”.

Perioadă tranzitorie între 2026 și 2027

Premierul a precizat că Executivul propune o perioadă tranzitorie, începând cu 1 aprilie anul acesta și până la finalul lunii martie 2027, în care prețul la gaze nu va mai fi plafonat, ci administrat: „Propunem deci ca între întâi aprilie anul acesta, sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii martie 2027, să existe o perioadă tranzitorie cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii casnici”.

Potrivit premierului, acest preț va fi reglementat pe întreg lanțul, de la producători până la furnizori: „Vom reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producători la transportatori, la distribuitori și la furnizori. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului”.

Prețul administrat se va aplica tuturor consumatorilor casnici și pentru cantitățile de gaze utilizate la producerea energiei termice. Pentru celelalte activități economice nu va mai exista plafonare, însă, potrivit premierului, majoritatea companiilor cumpără deja gaze sub nivelul plafonului.

„În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au permis unor furnizori sau traderi să crească prețurile, iar statul a trebuit să plătească diferențele”.

Avertisment privind fondurile PNRR

Un alt subiect major abordat de premier a fost absorbția fondurilor europene, despre care a spus că anul acesta va fi unul de vârf, dar condiționat de îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR. „Este nevoie să accesăm finanțările care vin prin PNRR, care sunt condiționate de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească”.

Ilie Bolojan a menționat explicit jalonul 215, referitor la pensiile magistraților, care nu este considerat îndeplinit de Comisia Europeană: „Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă”.

Potrivit premierului, România riscă să piardă aproape 230 de milioane de euro, iar în lipsa unei decizii clare, riscul pierderii acestor bani este foarte mare: „În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare”.

Bolojan a anunțat că va informa Curtea Constituțională cu privire la consecințele amânărilor succesive și a subliniat importanța clarificării rapide a situației: „Pentru noi este important să închidem toate aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”.

Premierul a explicat că accesarea rapidă a fondurilor este esențială pentru continuitatea investițiilor: „Asta înseamnă capacitatea de a ne plăti fără întârziere constructorii și de a ține un ritm bun al lucrărilor, în așa fel încât România să nu piardă acești bani. Asta înseamnă condiții de dezvoltare în acest an pentru țara noastră”.


UPDATE: Reforma administrației, aproape de adoptare

Guvernul finalizează și pachetul de reformă a administrației publice, un proiect amânat în trecut, dar care a intrat deja în circuitul de avizare guvernamental: „În paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, un pachet, din păcate, amânat, dar suntem în situația în care acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental, el ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare”.

Premierul a precizat că, în urma consultărilor dintre Ministerul Dezvoltării și Ministerul Justiției, recomandarea este ca Guvernul să își angajeze răspunderea pentru adoptarea acestui pachet: „Recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet”.

Ilie Bolojan a subliniat importanța reformei, atât din perspectiva cheltuielilor publice, cât și a modului de funcționare a administrației: „El are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuială a statului, în așa fel încât în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrațiile locale”.

Pachetul va fi completat de proiectul care interzice cumulul pensiei cu salariul, ce urmează să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare.

Pachetul de relansare economică, prezentat în Guvern

Premierul a anunțat că al doilea pachet major este cel de relansare economică, care va fi prezentat joi, într-o primă lectură, în ședința de guvern: „Mâine acest pachet va fi prezentat într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat în fața dumneavoastră de către domnul ministru Nazare”.

Ulterior, pachetul va fi pus în transparență decizională, iar vineri va fi discutat cu partenerii sociali, în cadrul unui consiliu tripartit. Acesta include măsuri de sprijin pentru companii și investiții: „Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu, prin Banca de Investiții și de Dezvoltare”.

Premierul a mulțumit echipelor implicate în elaborarea acestui set de măsuri: „Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat la acest pachet, de la toate partidele, și s-a ajuns la o soluție pe care o vom prezenta mâine”.

Predictibilitate fiscală și simplificarea procedurilor

Ilie Bolojan a subliniat că, dincolo de aceste pachete, stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru economie: „Cele mai importante măsuri pentru a ne pune economia pe baze sănătoase este să avem predictibilitate în măsurile fiscale, să asigurăm stabilitate politică și financiară”.

În completare, Guvernul va lansa, de săptămâna viitoare, trei proiecte de ordonanță pentru debirocratizarea proceselor de autorizare, menite să sprijine companiile și investițiile.

Un prim proiect vizează avizele de mediu: „Este vorba de un proiect privind simplificarea obținerii avizelor de mediu, unde termenele vor fi scurtate substanțial. De exemplu, pentru o decizie de încadrare, astăzi avem un termen de 90 de zile, în propunerea agreată inclusiv de comisie, termenul va fi redus la 60 de zile”.

Al doilea proiect se referă la autorizațiile de incendiu emise de ISU: „Asta înseamnă simplificare, scurtare termene, standardizare, în așa fel încât avizul să fie obținut în maxim 15 zile, iar autorizația în maxim 30 de zile”.

Al treilea proiect vizează marile investiții și avizul CISD: „Tarifele se reduc la jumătate, termenele se înjumătățesc, iar pragul, care este astăzi de 2 milioane, este ridicat la 5 milioane de euro, în așa fel încât să debirocratizăm marile investiții care se fac în România”.

Energie, proiecte pe gaz și combinatul de la Galați

Premierul a indicat și sectorul energetic drept o prioritate strategică. Guvernul va pune presiune pe Hidroelectrica pentru creșterea capacităților de stocare: „Ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 de megawați. Fiecare megavat în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei pe care țara noastră îl achiziționează la vârf de consum”.

Totodată, în 2026 trebuie finalizate două proiecte importante pe gaz, la Mintia și Iernut, care vor contribui la echilibrarea sistemului energetic național.

Un alt subiect major este salvarea combinatului Liberty Galați: „Ne propunem să-l declarăm obiectiv de importanță strategică, în așa fel încât să putem demara o procedură de licitație internațională pentru preluarea lui și să asigurăm siguranța combinatului în lunile următoare și plățile pentru oamenii care sunt acolo”.

Premierul a anunțat că schemele de sprijin pentru acest proiect vor fi adoptate săptămâna viitoare, în consultare cu Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.


UPDATE: „Vom lucra la măsurile care să ducă la o relansare economică”

În deschiderea conferinței, premierul a vorbit despre perioada economică prin care a trecut România și despre direcția în care intenționează să ducă țara: „Am ajuns în starea bugetară, care a însemnat o perioadă dificilă pentru mulți români, care a însemnat o contracție economică, dar închidem aceste măsuri și începând din această perioadă vom lucra la măsurile care să ducă la o relansare economică, ceea ce înseamnă să avem un stat mai eficient, ceea ce înseamnă să avem o economie pusă pe baze mai sănătoase, servicii publice mai bune și mai multe oportunități pentru oameni, corectând nedreptățile și creând condiții pentru dezvoltare”.

Premierul a spus că, deși România a trecut printr-o etapă de ajustări economice uneori dificile, accentul Guvernului se mută acum spre consolidare și creștere sănătoasă.

Prioritățile bugetare pentru acest an

Ilie Bolojan a detaliat principalele obiective pe care Executivul le are în pregătirea bugetului pe 2026. Printre acestea se numără reducerea deficitului bugetar și diminuarea inflației:

Pentru asta, în această perioadă, lucrăm la câteva priorități și am să vă fac o scurtă trecere în revistă a acestora. În primul rând, lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Țintele stabilite de către Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și ne propunem să reducem inflația la finalul anului la 4%”.

Premierul a precizat că discuțiile finale pe tema bugetului vor fi încheiate săptămâna viitoare, iar ținta este ca proiectul bugetului să fie trimis Parlamentului pentru adoptare până în jurul datei de 20 februarie.

El a subliniat că principalele provocări rămân încadrarea în limita de deficit propusă și absorbția fondurilor europene.

Fonduri europene și investiții importante

Bolojan a atras atenția asupra rolului crucial al fondurilor europene în 2026: „Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Deci acestea vor fi obiectivele să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorbția de fonduri europene pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă”.

El a dat ca exemple proiectele majore pe care Guvernul vrea să le finalizeze: „Ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și de asemenea în spitale terminate în investiții în localitățile din România”.


Conferința de presă a premierului Ilie Bolojan are loc după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a solicitat marți șefului Guvernului să revizuiască nivelul taxelor locale și să permită scăderea acestora.

Într-un interviu acordat Digi24, marți, Kelemen Hunor a cerut ca premierul să permită autorităților locale să reducă impozitele „în limitele nivelurilor locale prevăzute de lege”, cel puțin până la aprobarea bugetelor. Totodată, liderul UDMR a solicitat reintroducerea unor scutiri fiscale, „în special pentru persoanele cu dizabilități și familiile cele mai vulnerabile”.

Kelemen Hunor a declarat că revenirea asupra deciziei de creștere a taxelor în toate primăriile, conform noii grile de impozitare, nu ar trebui privită negativ. „Nu este un semn de slăbiciune, ci unul de maturitate”, a afirmat liderul UDMR.

În același timp, Coaliția de guvernare este așteptată să ia o decizie finală și în privința reformei administrației publice, care presupune reducerea cheltuielilor din primării și din alte instituții. Această măsură a fost promisă de aproape jumătate de an, dar nu a fost încă pusă în aplicare.