Pensionari de lux: veniturile medii ale foştilor magistrați, peste 20.000 de lei

Media pensiilor magistraților este aproximativ 21.000 de lei pe lună, în prezent cea mai mare leafă brută a unui senior trecut prin sistemul judiciar fiind de peste 50.000 de lei.

Discuțiile despre reformarea sistemului de pensii speciale a dus la învolburarea apelor în sistemul judiciar, printre magistraţi existând teama că prin modificările legislative asumate prin PNRR, adică aducerea tuturor pensiilor cât mai aproape de principiul contributivității, le-ar fi diminuat veniturile.

În acest context, „Adevărul” a cerut Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) mai multe date referitoare la pensiile magistraților. În primul rând, pensia medie a acestei categorii socio-profesionale este de 21.265 de lei, conform răspunsului comunicat de Biroul de presă al CNPP. Chestionată despre datele celui mai mare venit plătit, instituţia a transmis următoarele: „Cel mai mare cuantumum brut al unei pensii stabilite în baza Legii nr.303/2004, aflată în plată în luna octombrie 2022, este de 50.359 de lei”. După impozitarea cu 10% și reținerea CASS-ului (care are loc doar la pensiile de peste 4.000 de lei), rămâne o pensie lunară netă de 41.351 de lei. Pensia minimă în România în 2022 este de 1.000 de lei, iar potrivit negocierilor politice referitoare la majorarea acestor venituri, ar putea să crească undeva în intervalul 1.100-1.150 de lei.

Una din recomandările Băncii Mondiale, care oferă consultanță Ministerului Muncii pentru reforma în domeniul pensiilor, este ca pensiile speciale să nu mai depășească salariul în plată. Schimbarea formulei de calcul, potrivit recomandărilor venite de la Banca Mondială, ar duce la pensii mai mici cu 20%, față de cele din prezent.

Concret, prin noua lege, ar urma ca pensiile magistraților să nu mai poată depăși ultimul salariu, vechimea în muncă să fie de minimum 30 de ani, iar vârsta de pensionare – 65 de ani, nu 60 ca în prezent, fiind crescută gradual în următorii zece ani (cu 0,5 ani la fiecare an). Formula de calcul pentru pensie nu va mai fi 80% din ultima leafă brută, la care se adaugă sporurile, ci 65%.

În prezent, procurorul general are un salariu net de aproximativ 21.500 de lei, în timp ce, dacă s-ar pensiona până la reformă, ar lua în jur de 26.000 de lei. De asemenea, numărul 1 din Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu net de 22.500 de lei. O eventuală pensionare înainte de reformă ar duce la un venit lunar de aproximativ 28.000 de lei.

4.500 de pensii speciale peste 14.000 de lei

Una din discuții din cercurile politice a fost o impozitare a pensiilor de peste 14.000 de lei, adică valoarea indemnizației șefului statului. Prin urmare, „Adevărul” a întrebat câte pensii mai mari de 14.000 de lei sunt în plată. Potrivit CNPP, din 4.596 de pensii de serviciu de peste 14.000 de lei, 4.067 de persoane sunt foști magistrați. Însă CNPP a mai oferit un număr surprinzător. În România sunt 790 de beneficiari care au pensii de peste 14.000 de lei, care nu sunt date în baza unor legi speciale.

În continuare, la nivel guvernamental sau în Coaliție nu a început o discuție tehnică, cu toate datele pe masă, referitoare la soluția privind pensiile speciale, acolo unde sunt, de exemplu, venituri reintrate în plată în vară, cum e în cazul celor ale parlamentarilor, sau a căror intrare în plată a fost amânată de la an la an (începând cu 2020), cum e cazul celor ale aleșilor locali.   

Poziția politicului

Social-democratul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în Guvernul Ponta, susține că e normal ca judecătorii și procurorii care au făcut stagiul minim să facă pasul spre pensionare.

„Nu ai cum să îi opreşti pe acei oameni care plecând la pensie vor câştiga mai mult. E uman cumva să facă acest demers, să aibă în mână o decizie de pensionare”, a declarat Cazanciuc, într-o intervenție la Profit News TV. De asemenea, actualul vicepreședinte al Senatului a sugerat și că aceștia ar fi foarte stresați, deci e de înțeles. „Pe mine mă doare sufletul când văd colegi de-ai mei cu mare experiență, peste 25 de ani, care decid să iasă la pensie şi i-am întrebat: «Și ce faceţi la pensie, la 50 de ani?». Când îi caut, toţi sunt la doctor, toţi sunt bolnavi” a mai afirmat Cazanciuc.

În urmă cu o săptămână, după întâlniri cu reprezentanții magistraților, Cătălin Predoiu (ministrul Justiției), a precizat că în prezent nu există nicio schiță a unui proiect privind pensiile de serviciu ale procurorilor și judecătorilor, însă eventuale modificări ale formulei de calcul ar putea duce la pensionare în masă.

Cert e că politicul trebuie să ia o decizie privind reforma pensiilor și să treacă proiectul de lege prin Parlament până la 31 decembrie 2022, în caz contrar România riscând să piardă bani europeni.