Partidele care au ratat parlamentarele pot primi bani publici, deşi CCR s-a opus. Cum se poate aplica legea: explicaţia unui fost preşedinte al Curţii Constituţionale
0Bugetul pentru anul viitor le dă undă verde unor formaţiuni politice să primească finanţare chiar dacă au ratat parlamentarele, printr-un artificiu legislativ. Deşi CCR a transmis că pentru a pune în practică noua regulă va trebui modificată Legea finanţării partidelor, proiectul bugetului de stat a fost promulgat. Fostul preşedinte al Curţii, Augustin Zegrean, susţine că intrarea în vigoare înseamnă inclusiv aplicarea acestei prevederi.
Dacă până acum subvenţie de la stat primeau doar formaţiunile care au depăşit pragul de 5% la alegerile parlamentare sau au aleşi locali cu cel puţin 50 de mandate la nivel naţional, Legea bugetului pe 2022 prevede că „75% din fondurile acordate partidelor vor fi împărţite formaţiunilor care aveau ca membri cel puţin un deputat sau senator afiliat unui grup parlamentar la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021”. Astfel, în 2022, vor primi bani de la bugetul de stat şi partidele reprezentate în Parlament ca urmare a migraţiei politice.
Curtea Constituţională a precizat că astfel de formaţiuni ar putea să primească subvenţii doar dacă se modifică Legea finanţării partidelor politice şi nu prin Legea bugetului, care este doar „un act centralizator”:
-„În măsura în care un deputat/ senator devine membru al unui partid politic care nu a participat în alegeri sau nu a obţinut pragul electoral şi se afiliază la oricare dintre grupurile parlamentare existente, partidului politic respectiv urmează a i se acorda subvenţia de la bugetul de stat. Această reglementare reprezintă, în mod evident, o completare a art.18 alin.(3) lit.a), alin.(4) şi art.19 din Legea nr.334/2006, completare ce urmează a se aplica în cursul anului 2022”.
- „Jurisprudenţa Curţii Constituţionale este foarte clară în sensul că legea bugetului nu este decât un act centralizator al veniturilor şi cheltuielilor statului existente în dreptul pozitiv, pentru că bugetul se elaborează pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, propuneri care se fundamentează întotdeauna pe lege. Astfel, din această jurisprudenţă rezultă că o asemenea lege nu poate cuprinde dispoziţii modificatoare sau completatoare ale legilor care angajează cheltuieli bugetare. Acele legi pot fi modificate numai prin procedura generală de legiferare, şi nu prin intermediul legii bugetului de stat. Prin urmare, până la o eventuală modificare/ completare a Legii nr.334/2006 reglementarea criticată este inaplicabilă”.
Poziţionările PNL şi PSD
Contactat de jurnaliştii „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a transmis că liberalii nu vor susţine un astfel de demers. „Ne dorim pentru viitor ca finanţarea partidelor de la buget să rămână predictibilă, acordată partidelor care au participat în alegeri şi au primit voturi, singure sau în alianţe, pe care românii le-au votat ca atare. Partidele noi sau cele care au fost sub pragul electoral vor avea posibilitatea la următorul rând de alegeri să confirme prin votul oamenilor dacă se califică pentru a primi o astfel de finanţare”, a explicat Stroe.
Comunicatorul PSD susţine că social-democraţii nu au luat în calcul modificarea Legii finanţării partidelor. „Nu am auzit despre o astfel de discuţie, drept urmare nu avem o decizie politică”, a spus Radu Oprea.
Formaţiunea lui Dan Voiculescu, Partidul Puterii Umaniste- Social Liberal (PPU-SL), este direct vizată de schimbarea regulilor privind finanţarea partidelor. Deşi nu a depăşit pragul electoral la parlamentarele din 2020, înregistrând 1,01%, PPU-SL are cinci aleşi înscrişi pe listele parlamentare ale PSD.