Analiză „Nu suntem la masă, suntem în meniu” - Ce vor, de fapt, românii de la UE?

Aproape 70% dintre români consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai avantajoase în interiorul Uniunii Europene, relevă un sondaj recent INSCOP Research. Datele indică o schimbare de paradigmă: sprijinul pentru proiectul european devine condiționat de beneficii economice concrete, într-un context în care experții avertizează că lipsa unui „masterplan” de țară și ascensiunea discursului populist alimentează frustrările electoratului față de clasa politică tradițională.

Un studiu recent al INSCOP indică faptul că românii, în proporție de aproape 70%, consideră că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene. Puțin peste 11% sunt de părere că ar trebui ca România să iasă din Uniunea Europeană și doar aproape 12% indică faptul că interesele economice și naționale sunt protejate.

Vulnerabilitate în fața discursului populist

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, apreciază că sprijinul pentru UE este unul condiţionat, bazat mai degrabă pe calcul decât pe o adeziune profundă, remarcând o vulnerabilitate în fața discursului populist, „dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”.

Discursul naționalist, emoțional, fals, care încălzește subiecte ale propagandei ruse, subiecte ale mișcărilor naționaliste care activau în România în urmă cu niște decenii, aceste subiecte nu au cum să aibă succes pe termen foarte lung - Remus Ștefureac, sociolog

„Observăm că un partid care e foarte radical în discurs are un pic de succes, automat trebuie să fim și noi, să abordăm un anumit tip de retorică stilistică pentru a fi eficienți, uitând că o mare parte al voturilor care merge spre AUR, aproape jumătate, aș spune, sunt mai degrabă voturi anti-sistem, vot negativ la adresa, să spunem, partidelor tradiționale. Nu are nicio legătură cu exagerările acestui partid. Nu are nicio legătură cu narativele adesea împrumutate. Dar are legătură cu frustrările economice și sociale ale populației, are legătură cu lipsa de integritate pe care o critică românii, cu lipsa de competență, toate aceste lucruri alimentează acest vot de frustrare. Am văzut această tendință în care marile partide confundă această ascensiune și o pun exclusiv pe seama, să spunem, unei retorici ultra-naționaliste”, explică sociologul Remus Ștefureac pentru „Adevărul”.

În acest sens, sociologul punctează că discursul pro-UE trebuie să se schimbe în următorii 10 ani. Mai exact, arată el, acest tip de discurs politic trebuie să găsească echilibrul cât mai bun între loialitatea sau atașamentul față de direcția europeană a țării, combinat cu o dimensiune națională pragmatică.

„Discursul naționalist, emoțional, fals, care încălzește subiecte ale propagandei ruse, subiecte ale mișcărilor naționaliste care activau în România în urmă cu niște decenii, aceste subiecte nu au cum să aibă succes pe termen foarte lung, dar teme naționale pragmatice, interese economice, elemente legate de identitate, dar gândite într-o formă care să nu jignească inteligența celor care receptează aceste mesaje, aceste lucruri ar putea avea o greutate.

Redefinirea patriotismului în interior Uniunii Europene care înseamnă integritate, competență, capacitatea de a-ți apăra țara cu argumente, capacitatea de a face alianțe în favoarea propriei țări, toate aceste lucruri ar putea să definească un discurs de succes”, într-o țară în care „atașamentul față de dimensiunea națională este puternic și frustrarea față de pierderi sau de resurse în zona economică este ridicată”.

Trebuie să remarcăm că toate aceste critici la adresa UE nu sunt clare, au caracter vag sau general. Ori sunt total nerealiste. - Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial

La rândul lui, fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan subliniază că totul ține de comunicarea publică. „Când spunem „condiții mai favorabile”, ce înseamnă acest lucru? Mai multe miliarde de euro? Noi avem în prezent zeci de miliarde de euro la dispoziție pe care nu reușim să le absorbim. Putem călători liber, munci oriunde. Și atunci, la ce ne referim prin „condiții mai favorabile”? Vrem să avem standardul de viață al Germaniei? Ar fi o asemenea așteptare rezonabilă? De aceea, trebuie să remarcăm că toate aceste critici la adresa UE nu sunt clare, au caracter vag sau general. Ori sunt total nerealiste. Cum răspundem la întrebarea, dar de ce nu reușim să absorbim banii europeni pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziție nouă, că țară membră?”

În privința discursului politic pe această temă, fostul consilier prezidențial apreciază că realitatea ne arată că elementele care indică importanța UE au fost uitate. 

„După aderarea la UE, în 2007, nimeni nu a mai aparat Europa în față românilor. A fost că un dat, ceva ce s-a bifat, s-a realizat, a devenit firesc. Numai că au apărut noi generații cărora valorile europene nu li s-au mai prezentat și nici avantajele apartenenței la Uniunea Europeană: dreptul de a munci și călători liber, zecile de miliarde de euro alocate României, subvențiile europene. Foarte puțini din noile generații știu că UE, de exemplu, acordă subvenții agricole pe hectar, pe cap de animal, etc. Vechile generații trebuie reconectate cu ideile europene, generațiile noi, născute în epoca social media, trebuie educate, trebuie să cunoască avantajele apartenenței la UE, despre care nu a mai vorbit nimeni de peste 18 ani. Și acum constatăm rezultatul acestei situații”.

Lipsa unui masterplan

„Toată clasa politică, indiferent cum au arătat coalițiile, alianțele, a avut poate prea puține teme majore să-și asume ca masterplan de țară” - Radu Delicote, expert comunicare publică.

Ceea ce vedem astăzi în sondajele de opinie este o erodare constantă care durează de peste cel puțin 10 ani, dacă nu 15 ani, la adresa clasei politice, este de părere specialistul în comunicare publică Radu Delicote.

„De ce? Pentru că toată clasa politică, indiferent cum au arătat coalițiile, alianțele, a avut poate prea puține teme majore să-și asume ca masterplan de țară. Unde ne vedem noi peste 5 ani? Unde vedem România peste 5 ani? Care este planul nostru regional? Care este planul nostru intern? Indiferent de cine vine la guvernare, indiferent de care culoare politică sau care umbrelă politică dă premierul sau președintele și așa mai departe. Iar acest lucru, când nu ai un plan, când nu ai o busolă, când nu ai o stea a Nordului, îți va eroda încrederea și populația se va refugia, în momentul de față cel puțin, la cei care ies cu mesaje mai puternic anti-sistem.

Ceea ce vedem astăzi cu AUR este repetarea episodului 2017 cu USR, evident sub o altă scară și sub un alt context, dar principiile de bază rămân aceleași. Oamenii își refugiază încrederea, își refugiază speranța și ulterior își refugiază inclusiv votul către partide care, poate în momentul respectiv, nu i-au dezamăgit. Sau care, cel puțin, lasă impresia că au altă agenda, poate pozitivă din punctul votanților de vedere, față de ceea ce se întâmplă în actuala putere. Lucrurile sunt dihotomice. Eroziunea asta se transferă inclusiv la nivelul UE”, spune Radu Delicote.

UE, o mașinărie de negociere

Acesta validează așteptările populației, punctând că UE în momentul de față este o mașinărie de negociere.

„Ori într-o mașinărie de negociere când tu, România, nu reușești să devii un actor relevant regional și se vede lucrul acesta astăzi, că suntem absenți constant, suntem reactivi constant, nu suntem la masă, suntem în meniu. Normal că această neîncredere se transferă și ideii pro-europenismului, pentru că oamenii, deși evident trăiesc mai bine, aparent sunt mult mai nemulțumiți pentru că au alte așteptări constante care se schimbă”, este de părere expertul.

El precizează că lucrurile sunt foarte complexe și că Uniunea Europeană ar trebui să acționeze ca un bloc comun, fără să mai existe țări de viteza 1, viteza 2, fără să mai existe măsuri care avantajează doar o serie de țări și dezavantajează pe altele.

„Ar trebui să acționeze ca un bloc comun. În paralel, atenție, nu împotriva în paralel, cu tot ce înseamnă expansionismul economic al Statelor Unite, al Americii de Sud și al Asiei, pentru că leii în momentul de față sunt Statele Unite, Asia și inclusiv China, iar Uniunea Europeană devine ușor relevantă Ajungem să fim doar niște fandosiți care au discursuri frumoase, care au prestanță drăguță la evenimente dar care nu reușesc să pună nimic pe masă la final zilei Ori în economia de piață în care trăim, așa ajungi relevant”, concluzionează Radu Delicote.

Viziunea în partide

Românii vor ca România să joace mai bine

Reprezentantul PNL, Alexandru Muraru, punctează că „Românii nu vor mai puțină Europă, vor ca România să joace mai bine în Europa”. În acest sens, mandatul PNL este clar, potrivit acestuia: „negociem demn, obținem fonduri, dezvoltăm țara. Aceasta este singura formă de patriotism economic validă”.

Alexandru Muraru subliniază eficiența cerută de români, care „înțeleg matur că interesul național se apără prin negociere inteligentă, prin alianțe strategice și printr-o prezență activă la masa deciziilor, nu prin izolare sau printr-o retorică de confruntare goală de conținut, specifică extremismului”.

Acesta explică faptul că viziunea PNL se bazează pe trei piloni de acțiune:

„Pragmatism și rezultate concrete: Beneficiile UE pentru România nu vin de la sine; ele sunt rezultatul unei reprezentări politice eficiente. A fi patriot în Europa înseamnă a atrage fonduri care schimbă viața comunităților și a transforma prioritățile naționale în dosare europene câștigătoare. Un exemplu recent de politică pragmatică este accesarea fondurilor SAFE, care demonstrează capacitatea PNL de a ancora politicile europene în nevoile specifice ale României. Aceasta este diferența dintre a livra rezultate și doar a invoca problemele în discursuri publice.

Competență în loc de gălăgie: A apăra drepturile României înseamnă a avea guverne și europarlamentari capabili, care stăpânesc mecanismele de la Bruxelles. PNL se poziționează ca forța politică ce oferă României atât voce, cât și influență. Investițiile susținute în infrastructura Moldovei (A7, A8,, modernizarea aeroportului Iasi sau Spitalul Regional) sunt dovada că prosperitatea vine din conectare, nu din autarhie. Cei care propun izolarea condamnă România la subdezvoltare.

Suveranitate prin apartenență: Cei 11% care văd soluția în ieșirea din UE reprezintă un segment vulnerabilizat de propaganda dezinformării. Răspunsul nostru este clar: suveranitatea reală a României se exercită astăzi prin apartenența la NATO și UE. Orice altă cale este o aventură periculoasă”, explică Muraru.

„Contează credibilitatea comunicatorului” 

Reprezentantul PSD, Titus Corlățean, fost ministru de Externe menționează că 80% din cetățeni sunt legați și sunt susținători a apartenanței UE. „A, că există o parte importantă a populației, și nu doar în România care dorește mai mult, mai bine, mai repede, condiții mai favorabile, asta e o altă discuție. Dar apartenența la UE a devenit un lucru consolidat, în ciuda tuturor evoluțiilor politice europene, provocărilor, curentelor antieuropene, așa zis, suveraniste, de extremă dreaptă, antisemite și multe altele. Și ăsta e un bun câștigat care trebuie bine valorizat”, spune Titus Corlățean. 

Acesta remarcă însă că realizările concrete contează adesea mult mai puțin sau aproape deloc, motiv pentru care subliniază că este nevoie în primul rând de o prezentare publică constantă a lucrurilor bune, favorabile și pozitive pe care România reușește să le obțină: „Nu că nu s-ar face anumite lucruri, dar tot ce s-a făcut și se făce în rețeaua de infrastructură de un număr de ani, în principal cu bani europeni, tot asta este prezentat corect politic, ar spune, și corect administrativ. Dar este o comunicare standard, clasică, în care oamenii se duc pe bucata de autostrada când se inaugurează. Are loc o conferință de presă mai lungă și plictisitoare și nimeni nu urmărește cu adevărat până la capăt. Treaba asta a trebuit gestionată altfel, mai creativ, mai inovativ”.

Social-democratul punctează că și „comunicarea trebuie să fie mult mai inovativă, dar mai e ceva: Contează în meseria asta credibilitatea comunicatorului și asta ține de calitatea guvernării, de buna guvernare și de cei care sunt acolo în funcție”.

Potrivit acestuia, aceștia ar trebui să le explice oamenilor drumul parcurs de România de la momentul aderării la Uniunea Europeană, care înseamnă în primul rând creștere economică.