Video „Nu asta e teama mea”. Bolojan susține că nimeni din PNL nu vrea postul de premier și trage un semnal de alarmă asupra finanțelor locale

Premierul Ilie Bolojan a respins vineri, 23 ianuarie, zvonurile despre cine ar putea prelua funcția de premier, subliniind că în PNL nu există doritori pentru șefia Guvernului. De asemenea, a atras atenția asupra dezechilibrelor financiare ale administrațiilor locale. 

„Doar în media, în zona de speculații, apar astfel de discuții. Eu în relațiile mele cu colegii, nu am întâlnit nicio dorință reală pentru această funcție. Dar, v-am spus, nu asta e teama mea”, a afirmat Bolojan. 

„Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele acestea rămân.”, a spus șeful Guvernului, la Radio România Actualități.

Premierul Bolojan a făcut referire și la criticile PSD legate de deficitul bugetar pe 2025, precizând că cifrele raportate reflectă „deficitul pe cash”. 

„Deficitul pe 2025 care a fost anunțat este deficitul pe cash, adică deficitul pe banii efectivi pe care i-am plătit, care însă este un deficit de etapă. El se finalizează în martie, atunci când se înregistrează și datoriile cu care România, Guvernul sau alte autorități intră în anul următor, adică în 2026”, a declarat Bolojan.

În același interviu, Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor administrațiilor locale din România comparativ cu alte state europene.

„Administrația locală încasează din veniturile proprii mult mai puțin decât media europeană și depinde într-o măsură mare de transferurile de la bugetul de stat”, a spus premierul.

El a adăugat că problema nu sunt fondurile în sine, ci modul de finanțare.

„Dacă aceste transferuri ar fi fonduri proprii, nu ar fi o problemă. Dar România se împrumută pentru aceste sume și plătim dobânzi mari. Nu mai putem să mergem în această formulă. Pachetul de măsuri prezentat vine să corecteze aceste dezechilibre”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că România realizează prin autoritățile locale cele mai mari proiecte de investiții din Europa, aproximativ 3% din PIB, dublu față de media europeană.

Însă majoritatea acestor investiții sunt finanțate prin transferuri de la buget, programe naționale precum „Anghel Saligny” sau fonduri europene, iar veniturile proprii ale localităților reprezintă doar 0,55% din PIB, față de 1,85% în Europa.

Programul Anghel Saligny, care acoperă toate localitățile din România, are o valoare totală de circa 55 de miliarde de lei.

Premierul a avertizat că doar dobânzile plătite anual de România se apropie de această sumă și a subliniat că reducerea deficitelor și scăderea costurilor cu dobânzile sunt esențiale pentru ca investițiile să devină vizibile pentru cetățeni.

„Doar dobânzile pe care România le plăteşte într-un an sunt valoarea acestui program. Dacă deci nu ne reducem deficitele, dacă nu plătim dobânzi mai mici, în fiecare an programul Angel Saligny practic nu-l vedem. Gândiţi-vă, dacă ne-am folosit mai bine banii, în ce măsură s-ar putea schimba situaţia în România în anii următori, adică s-ar putea face mult mai multe lucruri pe care oamenii astăzi nu le văd”, a spus premierul.