Mihai Tudose, acuzat de hărțuire. Cum văd partidele întreaga situație

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Eurodeputatul Mihai Tudose (PSD) se află în mijlocul unui scandal după ce a fost acuzat de hărțuire de către o fostă asistentă din cadrul biroului de la Bruxelles. Tudose a negat alegațiile, în timp ce în Coaliție părerile sunt împărțite.

Mihai Tudose, europarlamentar PSD FOTO: Facebook

UPDATE: Parlamentul European a precizat într-un răspuns pentru „Adevărul” că nu poate comenta niciun caz individual, inclusiv dacă a fost depusă sau nu o plângere, cu excepția cazului în care o decizie privind sancțiunea a fost anunțată în plen.

„Activitatea Comitetului consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire privind deputații în Parlamentul European este strict confidențială pentru a proteja toate părțile implicate în proceduri. Oricine este nevinovat până când se dovedește vinovat și acest lucru ar trebui respectat. De asemenea, ar trebui respectată confidențialitatea victimelor, precum și intimitatea martorilor”, se arată în răspunsul Parlamentului European.

----

Informațiile despre o posibilă hărțuire la locul de muncă, în care să fie implicat și un eurodeputat român, au venit în urma publicării unei anchete a Radio Europa Liberă, unde o fostă angajată a Parlamentului European a venit cu detalii despre atitudinea unui europarlamentar. Atât angajata de la cabinet, cât și eurodeputatul nu au fost menționați cu nume și prenume.

Asistenta de la cabinetul din Bruxelles a ajuns în echipa eurodeputatului în vara anului 2019, precizând pentru sursa citată că europarlamentarul i-a oferit o carieră „unde vrea ea“, că i-a transmis că dorește să îi cumpere o mașină de lux și i-a oferit un telefon sigilat. De asemenea, acesta a încercat să o convingă să se mute în același bloc cu el. Fosta angajată a mai spus că, după ce a acceptat postul, europarlamentarul i-ar fi spus „să merg în fața lui și a recunoscut la un moment dat că vrea să se uite la fundul meu“. Într-un final, femeia a plecat de la cabinetul europarlamentarului, fiind îndrumată de departamentul de HR de la Parlamentul European cum poate să-l facă pe deputat să o concedieze, pentru a putea să primească „plata compensatorie“.

Eurodeputatul acuzat de hărțuire era Mihai Tudose, după cum au arătat atât presa locală din Brăila, cât și G4Media și Radio Europa Liberă. Contactat de G4Media, eurodeputatul a declarat inițial că nu comentează situația: „Nu m-a chemat nimeni, la nicio anchetă, nu a fost nicio acuzație oficială. Se trezește cineva să vorbească, nu intru în polemică. Am dat-o afară, a invocat că are burnout. Nu intru în detalii“.

Însă detalii a dat și pentru publicația care relatase întreg cazul. „E o fărâmă de adevăr și de aici ies minciuni. E o poveste plină de frustrări și ce și-o fi imaginat ea că e bine să se întâmple“, a afirmat Tudose pentru Europa Liberă, care a susținut că angajata ar fi făcut activități de lobby, dar ar fi umflat și unele cheltuieli. „Nu toată lumea care pare victimă e victimă. Poate să fie și agresorul. Pentru ea, e o poveste interesantă despre de ce nu mai lucrează la Parlamentul European“, a punctat euroalesul, care a prezentat documentul referitor la concedierea angajatei, unde nu apare că ar fi din cauza sa. Și „Adevărul“ a încercat să obțină detalii suplimentare de la Tudose, dar acesta nu a răspuns solicitării ziarului.

PSD tace pe subiect

„Adevărul“ a vrut să ia legătura cu Gabriela Firea, actual ministru al Familiei în Guvern, și cu purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, pentru a primi o poziție referitoare la acuzațiile aduse la adresa colegului Mihai Tudose. Însă, până la publicarea articolului, niciunul dintre membrii PSD contactați nu a răspuns la întrebările ziarului.

În schimb, Gabriela Firea a condamnat cu fermitate, într-o postare pe rețelele sociale, orice fel de „violență, încercare de hărțuire sau de intimidare, mai ales când este vorba despre femei“. Este de precizat că ministrul PSD face referire la două cazuri de violență asupra femeilor din ultimele zile, nu la cazul colegului său de partid. De altfel, Firea reacționează frecvent pe rețelele sociale la diferite cazuri de abuzuri, violențe sau hărțuire în rândul femeilor și militează pentru stoparea acestui fenomen. 

Mai mult, referitor la hărțuirea și abuzul la muncă, Ministerul Familiei împreună cu Ministerul Muncii (ambele conduse de membri ai PSD) au inițiat un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea „Metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă”. Prins într-o emisiune TV, la Digi24, Constantin Toma, primar PSD al Buzăului, a precizat că trebuie ascultate și argumentele lui Tudose, dar că nu comentează cazul, pentru că nu-l cunoaște. Mai mult, că ar fi potrivită o reacție a PSD, dat fiind că Tudose e fost premier.

Ce spun PNL și UDMR

Mara Calista, deputat PNL și vicepreședinte al Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, a precizat pentru „Adevărul“ că aceste acțiuni trebuie condamnate și că se așteaptă ca la nivelul Parlamentului European să fie deschisă o anchetă pentru a vedea ce s-a întâmplat. „Evident, dacă se dovedește că așa a fost, și mă îndoiesc că cineva ar face astfel de acuze nefondate, dar știți că e bine să păstrăm prezumția de nevinovăție până la momentul crucial. Dacă se dovedește că o astfel de chestiune s-a întâmplat, firesc trebuie luate toate măsurile“, a declarat reprezentanta PNL pentru „Adevărul“.

Întrebată dacă Mihai Tudose ar trebui sancționat la nivelul PSD, Mara Calista a precizat că acest demers ar fi unul normal: „Firesc, inclusiv la nivel național cred că ar trebui luate măsuri“. „Lucrurile acestea trebuie foarte clar tranșate, repet, în măsura în care ele se dovedesc a fi adevărate în urma unei anchete. Să se ia și niște măsuri drastice astfel încât să fie un exemplu pentru a nu se mai întâmpla mai departe. Trebuie să reținem foarte clar, indiferent cine ești, cum te cheamă sau ce funcție reprezinți, nu ai voie să faci așa ceva. Iar când faci lucrurile acestea, evident există repercusiuni“, a adăugat Mara Calista.

„Adevărul“ a luat legătura și cu Andrea Csep, deputată UDMR, vicepreședintă a Comisiei pentru muncă și protecție socială și membru în Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați, pentru a afla un punct de vedere referitor la cazul lui Tudose. Andrea Csep a afirmat că nu cunoaște detaliile cazului, motiv pentru care nu se poate pronunța pe această temă. În schimb, a vorbit de hărțuirea femeilor la nivel general. „Evident că noi condamnăm orice fel de violență și facem demersuri în a reduce acest fenomen, totodată sprijinim toate demersurile care oferă protecție și siguranță femeilor“, a punctat deputatul UDMR pentru „Adevărul“.

Ziarul a cerut un punct de vedere pe situația lui Mihai Tudose, inclusiv dacă este depusă vreo plângere internă, la „Serviciul purtătorului de cuvânt al PE“, însă, până la închiderea ediției, acesta nu a venit.

Ce sancțiuni riscă eurodeputații găsiți vinovați de hărțuire

În Regulamentul de procedură al Parlamentului European, articolul 10, alineatul 6, menționează că „deputații se abțin de la orice tip de hărțuire psihologică sau sexuală și trebuie să respecte, în exercitarea funcțiilor lor, Codul comportamentului adecvat al deputaților în Parlamentul European“. Potrivit documentului citat, sancțiunea poate să constea în una sau mai multe dintre următoarele măsuri: (a) mustrare; (b) pierderea dreptului la indemnizația de ședere (în valoare de 338 de euro pe zi) pentru o perioadă care poate să dureze între două și 30 de zile; (c) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 30 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc; (d) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an. Măsurile pot fi dublate, în cazul în care e vorba de încălcare repetată.